Gripa porcină nu a apărut pe lume în 2009. Conform specialiştilor, virusul A/H1N1 afectează omenirea periodic. Diferitele sale tulpini poartă numele oraşelor în care au fost descoperite şi, din când în când, devin pandemice. Ultima dată, conform Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, s-a întâmplat în SUA, în 1976.
Gripa porcină care a apărut atunci în rândul soldaţilor din baza militară Fort Dix, New Jersey, poartă denumirea A/New Jersey/76. Cea cu care ne confruntăm azi a fost botezată A/California/04/2009. Ambele sunt A/H1N1. “Putem avea “n” tulpini H1N1. Una să zicem că a fost descoperită acum 10 ani, alta acum 2 ani, alta anul trecut… Dacă o tulpină are ceva, cât de cât, modificat faţă de precedenta, atunci îşi primeşte denumire proprie. Modificările sunt întotdeauna în ADN. Ele pot să fie mici şi frecvente sau mari şi importante. Cele mici se pot întâmpla în fiecare an, o dată la doi ani… Cele mari, din fericire pentru noi, sunt mai rare, dar esenţiale. Cum s-a petrecut acum. Asta are bucăţele de la virus aviar, are bucăţele de la virus porcin şi are de la virusul uman. Dar e tot A/H1N1. Populaţia nu are imunitate faţă de el. Anticorpii se crează specific pe ceea ce recunosc”, explică dr Adriana Pistol, epidemiolog în cadrul Centrului de Prevenţie şi Control al Bolilor Transmisibile.
“TULPINA PENTRU VACCIN VINE DE LA OMS”
În lume există 23 de institute sau companii farmaceutice licenţiate pentru producerea vaccinului împotriva A/H1N1, printre care şi Institutul Cantacuzino din Bucureşti. “Toate cele 23 de tipuri de vaccin produse în lume conţin aceeaşi tulpină de virus - A/H1N1/California/07/2009. Diferenţele constau în modalitatea de producere şi în adjuvanţii folosiţi”, spune dr Mircea Panait de la Institutul Cantacuzino. “La sfârşitul lunii aprilie 2009, a fost publicat ADN-ul acestui virus pe site-ul OMS. În mai puţin de o lună, s-a şi sintetizat vaccinul şi a plecat către toţi cei 23 de producători de vaccin pandemic din întreaga lume aceeaşi tulpină, care este făcută prin inginerie genetică”, precizează dr Panait.
În iunie 2009, compania farmaceutică Novartis anunţa că a descoperit o tehnologie nouă, numită Cell Based Manufacturing, ce permite producerea vaccinului chiar din momentul în care tulpina virală e identificată. Dr Panait spune că “tehnologia de preparare aparţine fiecărui producător. Nu ştiu ce a folosit Novartis. Noi am folosit tehnica cu substrat de ouă, iar vaccinul românesc conţine virus inactiv”.
NICI UN CAZ DE DECES
Până astăzi, Ministerul Sănătăţii nu a raportat la OMS nici un caz de deces în urma vaccinării. Într-un comunicat de presă remis miercuri de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile se precizează că, “din cele 30 posibile reacţii adverse postvaccinale raportate, în urma analizelor s-a confirmat un număr de 13. Acestea au fost uşoare şi s-au manifestat prin roşeaţă la locul vaccinării, stări de subfebrilitate pasageră, dureri de cap. Nu a fost înregistrată nici o reacţie adversă severă”.
În prospectul Cantgrip sunt precizate şi unele efecte secundare care nu apar imediat după vaccinare. Printre cele mai grave se numără unele tulburări neurologice, cum sunt encefalomielita şi un tip de paralizie, denumit Sindrom Guillan-Barre. Doctorul Panait recunoaşte că numai timpul poate trage concluziile cu privire la aceste efecte adverse. “Trebuie să treacă un anumit timp, în care s-au vaccinat suficient de multe persoane şi s-a făcut o statistică cu toate raportările acestor reacţii”, explică medicul.
“ACTORUL N-A MURIT DE GRIPĂ PORCINĂ”
Contorizarea deceselor, atât din cauza gripei, cât şi din cauza vaccinării, trebuie făcută cu foarte mult discernământ, susţine dr Panait. “Altfel, e ca-n bancul ăla - «Ştii că a murit Gigel? Cum? Se scobea în nas. Nu mai spune! De la atâta lucru? Da, numai că i-a trecut tramvaiul peste deget». Aşa şi aici, trebuie făcută o distincţie clară - un om s-a vaccinat şi a murit de infarct. Dar el avea 160 de kg, era beţiv, fuma patru pachete de ţigări pe zi… Un astfel de caz nu-l poţi raporta la decese din cauza vaccinului. În oglindă, la fel e şi cu morţile din cauza gripei. Numărul e mare dar, de multe ori, e alt diagnostic pus anatomo-patologic, la morgă, decât cel pus în foaia de observaţie înainte să moară pacientul. A trebuit să moară un actor - care nici n-a murit de gripa asta măcar, ca lumea să se vaccineze. Vă spun eu, dacă omul ăla n-ar fi fost supraponderal, dacă n-ar fi avut colesterolul în pod, dacă n-ar fi făcut infarct, nu murea… V-am mai spus… Ca ăla cu degetul în nas…”
“ÎN ROMÂNIA SE PRODUCE UN VACCIN CURAT”
Conform prospectului, Cantgrip este unul dintre puţinele vaccinuri împotriva A/H1N1 care nu conţine aditivi. Aceştia, conform explicaţiilor medicului, sunt substanţe adăugate în vaccin care stimulează puternic răspunsul organismului şi formarea de anticorpi. Pe seama lor au fost puse însă unele efecte secundare extrem de grave. “Se tot urla că se face Alzheimer de la vaccin, de la aluminiul din vaccin. Păi cum să se facă Alzheimer în România când, scrie foarte clar în prospect, vaccinul românesc nu are adjuvanţi. Mai spuneau undeva că sunt urme de Tiomersal - mercur, mai precis - sau de Neomicină. Păi, astea rezultă din procesul tehnologic, nu sunt ingrediente. Sunt urme în vaccin. N-a pus nimeni mercur acolo ca să facă lumea nu ştiu ce reacţii. Nici nu este mercur liber ca atare. Ca o analogie - ştiţi pe ce se purifică berea? Pe coloană cu sodă caustică. Deci, acum spunem că berea are ca ingredient soda caustică sau spunem că sunt urme de sodă caustică de la clarificarea berii? Dar nu e vina oamenilor că nu sunt informaţi. Ştiţi cum e… Nu există studenţi proşti sau elevi proşti, există profesori proşti. Şi nu există pacienţi vinovaţi, ci medici vinovaţi…”, e de părere dr Mircea Panait.
