» Lupta impotriva problemelor de mediu a capatat forme din ce in ce mai diverse. Unele sunt surprinzator de agresive:  Miscarea pentru Extinctia Voluntara a Umanitatii (VHEMT), care are si adepti romani, contribuie la protejarea mediului inconjurator prin refuzul de a mai procrea. Cristina si Cristian, doi dintre voluntarii romani, si Les Knight, purtatorul de cuvant din SUA al Miscarii, vorbesc pentru cititorii R.l. despre convingerile care i-au determinat sa intre intr-o miscare contestata inca in Occident.

Cristina A. locuieste in marea Britanie de mai bine de un an, unde studiaza la o universitate din apropiere de Birmingham. In acest rastimp a luat contact si cu ideea de extinctie umana voluntara. Informatiile initiale le-a primit pe strada, de la activistii pentru drepturile animalelor, legate de cauzele degradarii mediului. “Aceste cauze sunt doua, si sunt, evident, intr-o stransa legatura una cu cealalta: suprapopularea umana si activitatea umana, in special consumul de carne si produse de origine animala. Consumul de carne si lapte presupune ca suprafete imense sa fie folosite pentru cresterea animalelor cu pretul distrugerii padurilor si habitatului speciilor salbatice.

 

In general, mai multi oameni inseamna mai mult din ceea ce oamenii fac: mai multe case de construit, mai multe animale crescute pentru a fi ucise si consumate, mai multe autostrazi de construit, pentru ca cele existente nu mai fac fata numarului in crestere de masini,  mai putin spatiu pentru natura si biodiversitate. Asa am decis sa imi schimb dieta intr-una vegana”, spune Cristina. Dupa ce primul contact cu miscarea vegana/vegetariana din Marea Britanie i-a trezit interesul pentru problemele ecologice, tanara a inceput sa se informeze mai mult. Din aproape in aproape a ajuns la problema suprapopularii umane si la Miscarea pentru Extinctia Voluntara a Umanitatii (VHEMT). “Argumentele mi s-au parut juste si, din nou, mi s-a mai schimbat putin perspectiva despre lume, despre a avea copii, despre modul in care eu si oamenii, in general, alegem sa traim.

 

Suprapopularea are un impact negativ major si asupra calitatii vietii umane: concurenta devine salbatica pentru resurse din ce in ce mai putine, ceea ce are consecinte directe si inevitabile, precum foametea, imbolnavirile, conflictele, suferinta si moartea. Mai multi oameni inseamna concurenta pentru locuinte, locuri de munca si sclavie. Mai putini oameni inseamna, dimpotriva, mai multe resurse pentru fiecare individ, mai multa libertate si sanse de a trai. Asa ca decizia constienta ca nu imi doresc copii s-a instalat in mod natural.” Daca e intrebata in ce constau actiunile sale ca adept VHEMT, Cristina spune ca singurul lucru pe care adeptii acestei miscari aleg sa-l faca este sa nu aduca pe lume alte fiinte umane. “Exista si voluntari care au avut copii biologici inainte de a ajunge la concluzia ca acest lucru este nociv atat pentru mediul natural, cat si pentru calitatea vietii umane; o data ce au ajuns la aceasta concluzie si au decis sa nu mai creeze si alte fiinte umane, ei au devenit voluntari ai filosofiei VHEMT.”

Lupta contra tiparului cultural “familie/copil”
Adeptii miscarii sustin ca VHEMT nu este o organizatie, ci o miscare, adica un set de convingeri pe care le au in comun acesti oameni. Voluntarii si suporterii VHEMT provin din toate colturile lumii si activeaza in domenii extrem de diverse. Ceea ce ii uneste este credinta ca aducerea pe lume a altor oameni nu poate fi justificata in ziua de astazi. O alta  trasatura comuna este felul in care voluntarii se raporteaza la natura. “Suntem de parere ca toate formele de viata existente au valoare prin ele insele si ca au dreptul de a exista independent de (ne)utilitatea lor din perspectiva economica – au dreptul de a nu fi exploatate”, argumenteaza Cristina.
Totodata, adeptii VHEMT sustin ca evita sa includa cuvantul “copii” in discutia despre problema suprapopularii, iar asta, prin faptul ca prichindeii nu au cerut sa fie adusi pe lume, deci responsabilitatea pentru impactul ecologic si uman negativ le apartine celor care i-au creat. Dincolo de motivatia ecologica, multi voluntari VHEMT au si motivatii personale pentru a nu procrea: ei isi doresc sa exploreze un mod de viata in afara tiparului care presupune casatorie si copii. Cuvintele-cheie pe care le invoca aici sunt libertate individuala, posibilitatea de a trai asa cum isi doresc, timp si energie pe care le pot dedica activitatilor care ii intereseaza si cauzelor in care cred, mult mai putin stres, cheltuieli si griji financiare.

“Incetarea procrearii intalneste o mare rezistenta psihologica in Occident”
Cristian O. este si el adept VHEMT si locuieste in Franta. El a tradus site-ul miscarii in romaneste si spune ca a fost impresionat de idealurile VHEMT de la bun inceput. “Eram constient ca, desi simpla si neamenintatoare, ideea extinctiei voluntare a umanitatii prin incetarea procrearii intalneste o mare rezistenta psihologica in societatile occidentale actuale si ca prezentarea si argumentarea sunt esentiale pentru ca mesajul sa aiba o sansa sa treaca aceasta bariera psihologica si sa ajunga la ratiune.

Prin urmare, am decis sa contribui la raspandirea mesajului prin traducerea in romana a site-ului web”, isi explica Cristian O. alegerea. Judecand dupa activitatea pe internet ajustata la populatie, Cristian considera ca in Franta miscarea este mai populara decat in Romania, dar mai putin populara decat in SUA. Romanul sustine ca nu exista un forum de discutii al adeptilor VHEMT in limba romana, dar ca acestia participa la diverse forumuri in limba engleza si incearca sa promoveze ideile VHEMT in randul prietenilor si cunostintelor.

“Avem peste un milion de adepti”
Les U. Knight este cunoscut drept purtatorul de cuvant al Miscarii pentru Extinctia Voluntara a Umanitatii  si unul dintre cei care coaguleaza in jurul sau nucleul adeptilor VHEMT, mai ales online. Les sustine ca, in prezent, provocam extinctia biodiversitatii cu o viteza de pana la 1.000 de ori mai mare decat rata normala si ca, in aceste conditii, solutia VHEMT este refuzul procrearii.

» Romania libera: De ce ai ales acest nume si ce filosofie sta in spatele miscarii VHEMT?
Les Knight: Numele a venit de la sine. Suficienta lume a ajuns la concluzia ca biosfera Pamantului s-ar imbunatati o data cu extinctia umanitatii, astfel incat de aici sa se nasca o miscare. Din pacate, aceasta idee capata valoare de evidenta numai prin metode de activism/voluntariat. In engleza, acronimul este pronuntat “vehement”.

» R.l.: Care crezi ca sunt cele mai serioase probleme de mediu?
L.K.: Pierderea biodiversitatii. Noi cauzam extinctia acesteia de 100 pana la 1.000 de ori mai rapid decat rata normala – mai repede decat oricand in ultimele 65 de milioane de ani. Pierderea habitatului este principala cauza a extinctiilor, caci noi convertim ecosistemele naturale in habitat uman si, implicit, le intrerupem neintentionat exploatarea resurselor. In prezent, schimbarea climatica se adauga la pierderea habitatului si genereaza una dintre cele mai presante probleme de mediu. Capacitatea noastra de a hrani 7 miliarde de oameni este compromisa de cresterea secetei si inundatiilor. Viitorul pe care noi il cream prin aceste conditii nu este unul care ar putea sustine noi fiinte umane.

» R.l.: Cati adepti exista in lume?
L.K.: In jur de 10.000 s-au inscris online pe forumurile VHEMT in diverse limbi, dar pentru ca VHEMT nu este o organizatie nu putem decat sa aproximam care este numarul celor care au aderat la principiile VHEMT. Estimez sa fie mai bine de un milion de adepti.

» R.l.: Cum va promovati principiile?
L.K.: Conceptul VHEMT este disipat numai pe internet, iar diverse media ne-au oferit o expunere consistenta. In acelasi timp, adeptii impartasesc constant cunoscutilor si familiilor lor principiile VHEMT.

» R.l.: Cat de populara este miscarea in SUA?
L.K.: VHEMT este foarte populara printre oamenii care isi permit luxul ca in timpul liber sa se informeze despre ce se intampla la nivel global.   
» R.l.: Care ar fi profilul adeptului VHEMT?
L.K.: Exista o mare varietate de oameni in Miscare, care au motive dintre cele mai diferite pentru care adera. Cei mai multi sunt ingrijorati de biosfera Pamantului, unii sunt activisti pentru drepturile animalelor, altii pentru drepturile omului. Principala idee pe care o impartasim este dorinta de a gandi dincolo de conditionarile culturale – sa ne gandim efectiv la noi.     

» R.l.: In cate tari este VHEMT activa?
L.K.: Imi este imposibil sa apreciez in cate tari suntem, nefiind o miscare cu un lider (eu sunt doar purtator de cuvant) si cu un sediu central. Pot exista chiar grupuri cu principii similare, dar cu denumiri diferite, care sa nu fi auzit niciodata de Miscarea Voluntara pentru Extinctia Umanitatii.   

» R.l.: Ce schimbari observati in atitudinea voluntarilor fata de familie si procreere dupa ce adera la miscare?
L.K.: Cand oamenii aleg sa stopeze adaugarea altor membri la familiile lor prin reproducere, ei aleg de obicei sa-si faca noi prieteni. Dragostea face o familie, nu reproducerea.    

» R.l.: Les, tu ai copii?
L.K.: Aproape doua miliarde. Chiar daca nu am procreat, consider ca toti copiii sunt responsabilitatea noastra. Cu zeci de mii de copii care mor zilnic din cauze care ar putea fi prevenite, e limpede ca nu avem grija de copiii nostri si ca nu avem dreptul sa aducem altii pe lume.   

» R.l.: Cu siguranta sunt si opozanti VHEMT. Cu ce argumente va contesta?
L.K.: Mare parte din contestare vine din neintelegerea mesajului nostru. Primul lucru la care se gandesc oamenii cand aud de VHEMT il reprezinta decesele in masa. Caci oamenii tind sa uite ca densitatea populatiei poate fi simplu imbunatatita nemaiadaugand noi membri, nu crescand numarul mortilor.  
Alta opozitie este in relatie cu conditionarea culturala, care este foarte greu de depasit. Suntem indoctrinati de societate de la varste foarte fragede si descurajati de la a ne intreba care este viata pe care am vrea s-o urmam. Sute de milioane de femei isi neaga dreptul uman de baza de a nu procrea. Statutul femeii este cel mai important factor social care influenteaza rata natalitatii. Egalitatea intre sexe si libertatea reproducatoare care deriva din aceasta egalitate ar fi calea spre imbunatatirea densitatii populatiei.

ROMANIA LIBERA, 5 martie 2010