Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. a reusit sa implice Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in campania de combatere a discriminarii tatalui in societatea romaneasca. Astfel, doi tatici (Bogdan Draghici – Presedintele T.A.T.A. si Alexandru Tudorache) au cerut Curtii de Apel Bucuresti (CAB) si Tribunalului Mun. Bucuresti (TMB) sa sesizeze CCR cu privire la exceptia de neconstitutionalitate vizand art. 1 alin. (2) si art. 38 alin. (4) din Codul Familiei.

           CAB si TMB au admis cererile celor doi membri T.A.T.A. si au cerut Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata. CCR este investita astfel in premiera cu sarcina de a combate un fenomen nociv pentru societatea romaneasca, iar decizia acesteia va fi istorica si va avea un efect benefic exceptional.

          Art. 1 alin. (2) din Codul Familiei, considerat neconstitutional de catre T.A.T.A., stabileste ca Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.”. Evident nelegal, neconstitutional si discriminatoriu la adresa tatalui, textul de lege permite mai ales magistratilor sa discrimineze tatal, sa-l trateze ca pe un parinte de rang inferior si sa ignore drepturile parentale ale tatilor care-si iubesc copiii si care doresc sa se implice in cresterea si educarea lor. Totodata, acest articol permite justitiei sa puna semnul “=” intre interesele mamei si interesul superior al copilului, ignorand astfel importanta relatiei tata-copil si oferta parentala superioara a multor tatici.

          Alianta T.A.T.A. solicita pentru procesul de la Curtea Constitutionala si ajutorul Avocatului Poporului, care are obligatia de a se ralia demersului taticilor si de a sesiza CCR cu privire la neconstitutionalitatea evidenta a art. 1 din Codul Familiei. T.A.T.A. va inregistra luni, 16 august, la sediul Avocatului Poporului un veritabil S.O.S. al tatilor, solicitandu-i sa sesizeze Curtea Constitutionala si sa se implice astfel direct in campania de combatere a discriminarii tatalui in Romania.

           T.A.T.A. constata cu regret ca discriminarea tatalui in unele spitale sau sectii pentru copii este inca un fenomen prezent si foarte nociv, fiind din pacate incurajat chiar de un demnitar din conducerea Ministerului Sanatatii, in persoana domnului prof.univ.dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat si manager al Institutului de Boli Infectioase “Matei Bals”. Romania este singurul stat din lumea civilizata in care tatii nu sunt primiti ca insotitori ai propriilor copii bolnavi internati in spitale. CNCD a sanctionat deja cateva spitale pentru copii si cerceteaza alte unitati spitalicesti acuzate ca incalca grav drepturile pacientului minor si ale tatalui, ca ignora interesul superior al copilului, pe care il traumatizeaza deliberat. Multe unitati spitalicesti agreeaza prezenta tatalui doar in cazuri speciale si foarte rare si doar daca exista spatiu liber in rezerve platite, pentru a separa taticii de mamele prezente alaturi de copiii aflati in suferinta. La “Matei Bals” actele medicale mentioneaza ca “prezenta mamei este strict necesara”, iar la “Alfred Rusescu” apare pe formulare rubrica CU/FARA MAMA. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) considera ca “practica de a interzice tatilor internarea cu minorul in spital are ca efect o grava incalcare a accesului la acordarea serviciilor de sanatate”.

          Justitia romana si autoritatile publice ignora faptul ca in prezent cca 35 000 de tatici se afla in concediul pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani, ca si taticii sunt parinti care-si iubesc copiii si care stiu sa-i ocroteasca, ca cei doi parinti au drepturi si obligatii egale, fiind complementari si la fel de importanti pentru copiii lor. Informatii suplimentare se pot obtine  la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, http://www.t-a-t-a.ro/.

PRESEDINTE,

    Bogdan Draghici

CURTEA DE APEL BUCURESTI

Sectia A-III-A civila

Dosar NR. 2814/303/2008

 

                        
                       DOMNULE PREŞEDINTE,

 

Subsemnatul, Draghici Gheorghe Bogdan, cu domiciliul in Bucureşti, sector 3,  in calitate de recurent-reclamant, formulez

 

CERERE DE SESIZARE A CURTII CONSTITUTIONALE 

 

Pentru solutionarea

 

EXCEPTIEI  DE NECONSTITUTIONALITATE

 

1.Art. 1 alin. (2) din Codul Familiei,

 

Norma pe care o apreciem  ca fiind neconstitutionala in raport de prevederile art. 16 alin.(1)  din Constitutia Romaniei Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.” Dupa parerea noastra art. 1alin. (2) din Codul Familiei  face o discriminare clara fata de fiecare tata din aceasta societate, implicit si fata de mine. Totodata, si in raport cu art.5 din Protocolul nr.7 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, consideram ca articolul este neconstitutional.

Articolul 5 din Protocolul 7- Egalitatea între soti

Sotii se bucura de egalitate în drepturi si în responsabilitati cu caracter civil, între ei si în relatiile cu copiii lor în ceea ce priveste casatoria, pe durata casatoriei si cu prilejul desfacerii acesteia. Prezentul articol nu împiedica Statele sa ia masurile necesare în interesul copiilor“            

 

2. Art.38 din Codul Familiei  alin ( 4)

 

Norma pe care o apreciem ca fiind lipsita de precizie si claritate, neindeplinind criteriul de calitate prevazut de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in intelesul dat de practica  jurisprudentiala a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Apreciem ca fata de circumstantele  specifice cauzei de fapt deduse judecatii, articolul mentionat este neconstitutional, deoarece ar trebui sa cuprinda precizari si criterii de evaluare, astfel incat acesta sa poata avea o indicare precisa a normelor aplicabile in situatia sa.

Lipsa de precizie si claritate aduce o atingere grava dreptului la un proces echitabil, garantat de art.21 alin.( 3)  din Constitutie, precum si dreptului la viata de familie, ocrotit de art.26 alin.(1) din Legea fundamentala, raportat la art.8 din Conventie. 

Articole incidente in solutionare   capatului  de cerere privind incredintarea minorilor

 

Va solicitam respectuos ca in raport de exceptiile invocate:

-         sa constatati ca exceptia formulata este admisibila, in conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr. 47/1992 republicata;

-         sa inaintati dosarul catre  Curtea  Constitutionala, competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii art.1 si art. 38  din Codul familiei;

-         sa dispuneti suspendarea judecarii prezentei cauze pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art.1alin.(1) si art. 38 din Codul familiei.

 

Pentru a va pronunta in sensul celor aratate mai sus, va rugam sa aveti in vedere urmatoarele considerente:

 

I.EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE A DISPOZITIILOR

ART. 1 si Art.38  DIN  CODUL FAMILIEI  ESTE ADMISIBILA

 

Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. 6 din Lege nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (“Legea nr. 47/1992”) in conformitate cu care “Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3) ,instanta respinge printr-o incheiere motivate cererea de sesizare a Curtii Constitutionale”, instanta urmeaza sa observe ca singurul aspect pe care il poate analiza cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata in fata sa este admisibilitatea acesteia.

Din economia dispozitiilor legale anterior citate, rezulta ca asupra temeiniciei exceptiei invocate urmeaza a se pronunta doar Curtea Constitutionala, in virtutea atributiilor sale stabilite prin art. 146 din Constitutia Romaniei si art.11 alin.1 pct.A lit. d din Legea nr.47/1992.

In acest sens, practica si doctrina sunt unitare in materie, statuand cu caracter de regula faptul ca “instantele judecatoresti au posibilitatea sa dispuna, prin incheiere, sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate invocate de parti sau din oficiu, suspendand judecarea cauzei pe perioada solutionarii exceptiei, fie, daca exceptia invocata este inadmisibila, sa respinga cererea de sesizare printr-o incheiere motivate”(Prof. Univ.Dr. Mircea Dutu – „Cosideratii in legatura cu invocarea exceptiei de necostitutionalitate in fata instantelor judecatoresti”, in Revista Dreptul, nr.11/2006, pag.103 si urm.)

Cu alte cuvinte, instanta de judecata urmeaza a se pronunta in prezenta cauza doar cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, iar nu si asupra temeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate a art.1alin.(2) si art.38( alin 4) din codul familei astfel invocate.

Prin urmare, cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, va rugam sa observati ca potrivit art. 29 din Legea 47/1992, rezulta ca admisibilitatea unei astfel de cereri este conditionata de indeplinirea cumulativa a patru cerinte, stipulate expres de norma legala si anume:

(i)           starea de procesivitate, in care ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate apare ca un incident procesual, creat in fata unui judecator, ce trebuie rezolvat premergator fondului litigiului;

(ii)          activitatea legii, in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate priveste un act normativ, lege ori ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau ordonanta dupa caz, in vigoare;

(iii)        prevederile care fac obiectul exceptiei sa nu fi fost constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale;

(iv)        interesul procesual al rezolvarii prealabile a exceptiei de neconstitutionalitate.

Astfel, cu privire la indeplinirea conditiilor cerute imperativ de lege referitor la admisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate invocate, instanta de judecata este rugata sa aiba in vedere urmatoarele considerente:

(i)           Textele a caror constitutionalitate solicit a fi constatate sunt cuprinse intr-o lege, facand astfel obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala.

(ii)          Textele de lege nu au fost declarate neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

 

Sub acest aspect, instanta este rugata sa aiba in vedere ca nu poate constitui un motiv de inadmisibilitate a exceptiei invocate de subsemnatul imprejurare ca, anterior, Curtea Constitutionala a pronuntat decizii prin care a respins exceptia neconstitutionalitatii art.1alin(1) sau art.38  din C..familiei.

 

Astfel, potrivit art.29 alin.3, din Legea 47/1992, ”nu pot face obiectul exceptiei prevederile constate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale”. Din interpretarea per a contrario a acestei dispozitii legale, rezulta neechivoc ca, pot face obiectul exceptiei de constitutionalitate prevederile constatate ca fiind constitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

Textele de lege a carui neconstitutionalitate cer a fi constatate  sunt fundamentale  pentru solutionarea prezentei cauze, intrucat numai in raport de solutia ce urmeaza a fi pronuntata de catre Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea articolelor invocate, instanta de judecata este in masura sa puna in discutie calitatea de persoana indreptatita a reclamatiilor.

Sub acest aspect, instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere faptul ca raportul cu solutionarea cauzei priveste incidenta dispozitiilor legale a carei neconstitutionalitate se cere a fi constatate in privinta solutiei ce se va pronunta asupra pretentiei deduse judecatii, adica a obiectului procesului aflat pe rolul instantelor judecatoresti.

Din aceasta perspectiva, instanta de judecata urmeaza sa observe imprejurarea ca numai in raport de constitutionalitatea prevederilor art.1alin.(2) si art. 38 ( alin 4) Codul familiei va putea fi stabilita calitatea de persoana indreptatita si pe cale de consecinta dreptul de proprietate al acestora, controlul constitutionalitatii acestor dispozitii fiind prin urmare fundamental in solutionarea apelului cauzei cu care este investit Tribunalul Bucureşti.

Asadar, instanta de judecata este rugata sa observe faptul ca, neconstitutionalitatea textelor de lege invocate au o inrauire hotaratoare asupra cauzei deduse judecatii, motiv pentru care cerinta imperativa a legii cu privire la existenta unei legaturi fundamentale cu fondul cauzei este pe deplin satisfacuta, exceptia invocata avand un caracter determinant in judecarea si solutionarea litigiului.

iii)  Costitutionalitatea art.1 alin.(2) si art 38 (alin 4) Codul familiei nu a fost constatata de catre Curtea Constitutionala pe calea controlului exercitat cu ocazia legiferarii, in baza art.146 alin.1 lit. a) din Constitutia Romaniei.

Fata de toate cele mai sus aratate, onorata instanta de judecata investita cu solutionarea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a art.1alin.(2) si art.38  alin 4  din Codul famiei  este rugata sa constate indeplinite conditiile legale pentru admisibilitatea prezentei cereri si pe cale de consecinta sa dispuna sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate invocate de subscrisa.

 

II. EXCEPTIA  DE  NECONSTITUTIONALITATE  ESTE INTEMEIATA

 

 Art.1alin.(2) din Codul Familiei

. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.

                     

                    Acest articol contravine in mod evident, in opinia noastra, unor principii fundamentale al dreptului civil, respectiv

·        Principiului egalitatii in drepturi intre bărbat si femeie.

·        Principiului exercitarii drepturilor si al îndeplinirii indatoririlor parintesti in interesul copiilor.

 

Or, prin dispozitii constitutionale sunt garantate respectarea acestor principii.

Astfel, prin garantiile conferite de art. 16 din Constitutia Romaniei se prevede ca partile sunt egale in fata legii fara privilegii si fara discriminari, iar prin dispoziţiile art 49 din Constitutie, statul se obliga sa asigure un regim special de protectie a copiilor.Este nepotrivit sa se puna sub semnul egalitatii drepturile parintesti,in momentul in care legea apara doar interesele mamei si copilului.

 

                       ARTICOLUL  16

Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege

ARTICOLUL 49

Protecţia copiilor şi a tinerilor
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

 

Se pune pe buna dreptate, intrebarea, care contine o problema de drept, cum se poate manifesta egalitatea intre parinti, prevazuta si garantata prin dispoztiile art. 16 din Constitutie in cazul respectarii dispozitiei constitutionale prevazuta de art.1din Codul Familiei:Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii

 Cum se poate respecta Principiului exercitarii drepturilor si al îndeplinirii indatoririlor parintesti in interesul copiilor ?

 

ARTICOLUL 38 alin.4  din Codul Familiei

 

La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

 

Acest articol  contravine in mod evident, in opinia noastra, art .21 alin. (3) din Constitutie aducind o atingere grava dreptului la un proces echitabil, precum si art.26 alin.(1) din Legea fundamentala, raportat la art.8 din Conventie.

 

Solicitam suspendarea cauzei si transmiterea dosarului la Curtea Constitutioanala pentru a se pronunţa asupra acestei exceptii, de ordine publica, care primeaza, in opinia noastra, in solutionarea cauzei.

 

III. REFERITOR LA CEREREA DE SUSPENDARE a judecarii cauzei,                    va rugam sa observati ca Legea nr.47/1992, Republicata consacra, in art.29 alin.5, un caz de suspendare legala de drept (ope legis) a judecatii in intervalul de timp cuprins intre investirea instantei de judecata cu exceptia de neconstitutionalitate admisibila pana la solutionarea acesteia de catre Curtea Constitutionala.

 

Avand in vedere considerentele dezvoltate mai sus, instanta de judecata este rugata sa observe ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este admisibila, astfel incat va solicitam ca, dupa ce veti aprecia asupra admisibilitatii acesteia, sa sesizati Curtea Constitutionala si sa dispuneti suspendarea judecarii prezentei pricini pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

In atare situaţie, este necesar, ca in raport cu concluziile ce se vor trage de către Curtea Constitutionala, legea civila sa fie modificata. Este necesara, in opinia noastra, acesta analiza a textelor invocate si pe fondul punerii in dezbatere publica a modifiarilor codurilor fundamentale, modificarea acestor texte si alinierea acestora la legislatia comunitara.

Este de remarcat ca, spre exemplu, legea franceza prevede o astfel de instituţie a incredintarii minorului către ambii parinti, aspect asupra caruia Curtea Constitutionala speram ca se va orienta in analiza ce o va face.

Mai mult, avandu-se in vedere principiile enumerate in Legea nr.272/2004 privind promovarea si protectia drepturilor copilului, o astfel de masura nu este nici in intersul superior al copilului, principiu obligatoriu de avut in vedere, la orice masura pe care instanta o va dispune in legătura cu minorul.

Totodata, prin Noul Cod Civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul civil) este reglementata custodia comuna, astfel incat inegalitatea legiferata de dispozitiile art. 1 alin. 2 din Codul familiei este inlaturata, numai ca, pana la momentul intrarii invigoare a acestuia, instantele sunt tinute sa judece prin prisma dispozitiilor legale in vigoare si, de aceea, se impune inlaturarea acestora intrucat sunt discriminatorii si in totala contradictie cu dispozitiile constitutionale.

 

Cu deosebita consideratie,

 

         DRAGHICI GHEORGHE BOGDAN

 

 

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE APEL BUCURESTI