Acest fenomen a luat amploare odată cu înmulţirea cazurilor de obezitate la cei mici, susţin unii specialişti. De vină pentru vârsta tot mai mică la care copiii intră la pubertate sunt şi chimicalele cu care aceştia intră frecvent în contact, chiar de când vin pe lume.

În era vitezei, şi copiii se dezvoltă mai repede decât în trecut. Un studiu realizat de medicii Spitalului de Copii din Cincinnati, SUA, semnala faptul că vârsta medie de instalare a pubertăţii a scăzut mult în ultimele două decenii şi că se înregistrează tot mai multe cazuri de pubertate precoce. Acelaşi fenomen a fost observat şi de medicii români, deşi la noi nu există statistici în acest sens.

„Debutul pubertăţii trebuie să aibă loc, în cazul fetelor, la vârsta de opt ani, iar în cazul băieţilor, la nouă ani. La fete în special, întâlnim tot mai multe cazuri de activare prematură a gonadelor (glandelor sexuale), uneori şi la vârsta de cinci-şase ani”, spune medicul primar endocrinolog Luiza Vitan de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.  Şi vârsta de apariţie a primei menstruaţii a scăzut de la 12 la 10-11 ani, potrivit specialistului.

Grăsimea secretă hormoni estrogeni

Scăderea vârstei de debut a pubertăţii are legătură, potrivit unei teorii lansate de specialiştii în domeniu, cu incidenţa tot mai mare a cazurilor de copii supraponderali şi obezi în ultimele decenii. Nu doar ovarele şi testiculele secretă hormoni sexuali, ci şi grăsimea. Cantitatea de estrogeni secretată de grăsime poate fi suficientă pentru a duce la apariţia caracterelor sexuale în cazul fetelor.

„O sursă de hormoni estrogeni o poate reprezenta şi carnea, în special cea de pui. Dacă aceşti hormoni ajung în mod constant în organism, ei pot activa prematur gonadele”, spune endocrinologul Luiza Vitan.

După cum susţin cercetătorii de la Şcoala de Medicină „Mount Sinai” din New York, SUA, momentul declanşării pubertăţii este influenţat şi de substanţele chimice pe care copiii le ingerează, le inhalează sau le absorb prin piele.

Ei au analizat efectele a numai trei chimicale: fenolii, ftalaţii şi fitoestrogenii. Acestea se regăsesc în compoziţia majorităţii cremelor, şampoanelor, ojelor, vopselelor de păr, dar şi în unele medicamente şi suplimente alimentare şi în materialele plastice. „Aceste substanţe chimice sunt disturbatori hormonali. Ele pot activa receptorii estrogenici”, explică medicul Luiza Vitan.

Medicul Anders Juul de la Spitalul Universitar din Copenhaga susţinea într-un studiu al cărui coordonator a fost că principalul vinovat pentru vârsta tot mai mică de instalare a pubertăţii este bisfenolul A, o substanţă chimică cu care mulţi dintre copii intră în contact din primele luni de viaţă, dat fiind faptul că ea se găseşte în plasticul biberoanelor (dar şi în ambalajele de plastic).

Bisfenolul migrează în alimente atunci când plasticul este încălzit la microunde sau când intră în contact cu un lichid cald cum este laptele. În organism, el se comportă precum hormonii estrogeni, favorizând apariţia caracterelor sexuale.

Implică o serie de riscuri

Pubertatea precoce poate afecta serios sănătatea fizică a copilului, dar şi pe cea psihică. În primul rând, ea influenţează înălţimea copilului. „Ritmul de creştere se opreşte în cazul unui copil care a intrat la pubertate înainte de vreme, pentru că hormonii sexuali duc la închiderea cartilajelor articulare. Cu cât pubertatea apare mai devreme, cu atât înălţimea copilului va fi mai mică”, precizează dr. Luiza Vitan.

Un alt risc asociat pubertăţii precoce este cel de cancer de sân în cazul fetelor, ca urmare a acţiunii îndelungate a hormonilor feminini estrogeni. Acest risc există în special la fetele care au o predispoziţie genetică pentru cancer mamar. Copilul care intră precoce la pubertate se poate simţi stânjenit de schimbările fizice prin care trece, iar acest sentiment îi poate crea probleme de integrare socială.

Tratamentul hormonal este necesar

Este important să se intervină cu tratamente care să stopeze pubertatea precoce pentru a ajuta creşterea în înălţime a copilului şi pentru a preveni riscurile asociate acestei probleme, inclusiv cele emoţionale.

În România există în prezent un singur medicament care blochează secreţia hormonilor sexuali. El este injectabil şi se administrează lunar, atât cât consideră medicul endocrinolog că trebuie amânată pubertatea. După încetarea tratamentului, secreţia hormonilor sexuali reintră în normal.

ADEVARUL