România liberă a stat de vorbă cu 474 de senatori, deputaţi şi miniştri despre educaţia propriilor copii. Ce am aflat: fii şi ficele a 23% din membrii Parlamentului şi a 41% din membrii Cabinetului Boc au studiat la şcoli private sau din străinătate.

De ce şi-au trimis “aleşii” copiii să studieze la şcoli înalte de peste hotare? Pentru că nu au încredere în şcoala de stat românească, pentru că au bani, pentru că au copii cu un potenţial deosebit care merită o diplomă de la instituţii de top, pentru că la “ei” la se face şcoală, iar la “noi”, ba. În plus vă prezentăm şi comentariile istoricului Neagu Djuvara despre preferinţa elitelor politice de a-şi trimite copiii la studii în străinătate.: “Nu e un fenomen nou, fiind ceva firesc între 1848 şi 1947… Urmaşii liderilor actuali se vor regăsi în conducerea viitoare a României ”

 

 

“Rigoarea pe care o avea şcoala din România de dinainte de 1989 noi o  căutăm în străinătate. Fata mea, de exemplu, care acum e în clasa a 12-a la Royal National School of London, şcoala Reginei, îmi povesteşte că regulile sunt foarte stricte. Orice greşeală se lasă cu detenţie şi eşti penalizat: să stai trei ore închis şi să scrii nu ştiu ce eseu, sau să speli vasele în internat… S-a întâmplat cu copiii mei, cu orice copil se întâmplă”, spune deputatul PDL Cezar Preda. Fiica sa face liceul la Londra, iar fiul său a făcut a 12-a la un Liceu din Saint Louis şi apoi a studiat la Webster University în SUA şi Marea Britanie.

Care e nota de plată? “Băiatul a avut bursă dar nu integrală, a trebuit să suplimentăm noi, iar fata a fost ţinută pe banii noştri. Cât a costat nu se spune, dar nu mult”. Preda e adeptul diplomelor cu pedigree: “Băiatul meu deja are deja un avantaj competitiv. E un om şcolit afară, un om care a învăţat că nu pilele sau relaţiile te pot duce undeva.  Şi-a depus CV-uri în «big four», Dar eu ca părinte şi aici eu am avut discuţii cu soţia, eu vreau ca băiatul meu să se întoarcă în ţară, să facă treabă în ţară”.

Rigoare germană pentru urmaşul lui Blaga

Fiul senatorului PDL Vasile Blaga, Sebastian, studiază la secţia Construcţii de Maşini şi Management a Universităţii Tehnice din Munchen (TUM). Tatăl explică de ce: “Eu ţin foarte mult la ceea ce înseamnă spirit german. De asta l-am şi încurajat. El a făcut inclusiv grădiniţa în germană. Deşi nu-s aşa inventivi, sunt extrem de riguroşi şi conservatori în tot ceea ce înseamnă sistem de învăţământ. La politehnica lor cursurile sunt obligatorii şi toţi sunt serioşi şi buni în ceea ce fac. Acolo marile firme construiesc marile laboratoarele şcolare. Dacă mergeţi la TUM o să vedeţi că  un atelier de încercări este BMW, altul Mercedes. Fiul meu studiază în acele laboratoare”. Lunar, Vasile Blaga cheltuieşte mai mult de o leafă de parlamentar pentru a-şi ţine fiul la studii: “În Bavaria se plăteşte o taxă modică anuală de 440 euro . Întreţinerea lui pe mine mă priveşte şi e în jur de 1000 euro pe lună”. Din cauza şcolii, Vasile Blaga îşi vede fiul rar: “Nici nu-i trece prin cap să facă concediile cu noi pentru că vacanţa mea parlamentară sau cea de iarnă coincide cu sesiunile lui de examene şi nu vrea să chiulească”. Menţionăm că TUM, clasată pe locul 35 în topul celor mai bune universităţi din lume,  a dat în ultimul secol 16 câştigători de Premii Nobel, ultimul fiind obţinut în 2007 la Chimie, de către Gerhard Ertl.

 

 

Charles Darwin şi Plăcintă jr. au învăţat la acelaşi liceu

Eliberat recent din închisoare, fiind acuzat de tentativă de omor, Răzvan Plăcintă, fiul senatoarei PDL Sorina Plăcintă, are un CV educaţional impresionant: “Sherborne International College“, “Shrewsbury School, locul unde a studiat şi părintele evoluţionismului Charles Darwin” şi “Collège Alpin International Beau Soleil”. La fiecare dintre aceste instituţii taxa anuală e de 20.000 lire sterline. Sorina Plăcintă e mulţumită de rezultat: “E un sistem pragmatic ce îmbină teoria cu practica şi cu sportul. Te pregăteşte pentru viaţă, nu numai vârfurile. Vă dau un exemplu din Elveţia. Li se dă pe echipe câte 100 de franci, au la dispoziţie 2 ore şi anumite ustensile şi trebuie să meargă să cumpere ingredientele şi să facă 3 feluri de mâncare din cei 100 de franci. În plus sunt foarte multe debate-uri”. Senatoarea are şi mici nemulţumiri: “În şcolile britanice 95% sunt britanici, ceea ce face că  să mergi foarte multdupă sistemul lor, adică cine nu joacă, rugby, fotbal, cricket şi fights nu este la modă, pe când sistemul elveţian dezvoltă şi o şcoală internaţională cu elevi şi copii din toată lumea şi e mai mare toleranţă şi în privinţa  religiei, aptitudinilor”. După absolvire, Răzvan avea şansa să-şi continue traiectoria internaţională, însă a preferat patria: “A fost admis la Mc Gill University din Canada, dar după trei luni el a zis că se întoarce în România că vrea să studieze în ţară. Acum e la Universitatea din Bucureşti la filosofie politică şi e foarte mulţumit.”

Fiica “made in Cambridge”

Cel de-al doilea masterat al fiicei deputatei PSD Aura Vasile a fost în marketing , la Cambridge: “Datorită mediei bune şi fiindcă a avut bursă pentru cazare şi masă, eu i-am dat doar banii de buzunar. M-a costat toată jucăria asta pentru un an de zile vreo 10.000 dolari , că am vrut să aibă şi ea bani de o plimbare prin oraş fără să poftească la îngheţată”. Aura Vasile a fost de-a dreptul fascinată de experienţa elitistă a fiicei sale: “Din poveştile fecioarei mele a avut şansa să meargă într-o instituţie unde teoretic limba pe care şi-a perfecţionat-o este perfectă. Ştii cum se spune: «vorbeşti engleză de Cambridge». Nici locuitorii Londrei nu-i înţeleg pe ăştia de la facultatea asta.” Însă şi mai tare a uimit-o existenţa unui soft care depistează plagiatul: “I-au luat lucrarea pe care a pregătit-o pentru a susţine examenul final şi au băgat-o pe un program care îţi spune automat dacă eseul ţi-e inspirat 15%, 30%, 80%  din alte lucrări. Până la 15% nu-ţi influenţează nota, dar dacă ai copiat

 

 

mai mult ai probleme. Asta m-a dat pe spate”.

 

 

Reîntoarcerea la biserică

 ”În România fiica mea era discriminată extrem de pozitiv. După ce am devenit viceprimar am constatat că Ioana învăţa mult mai bine şi că lua numai 9 şi 10, fără să facă eforturi deosebite în sensul ăsta”, povesteşte deputatul PDL Mihaela Stoica. Aşa că a mutat-o  de la Colegiul Petru Rareş din Piatra Neamţ la “Colegiul Elssmer” de lângă Manchester, unde taxa anuală e de 20.000 lire sterline.  La început fiicei deputatei nu i-a fost uşor: “În momentul în care intri pe messenger cu prietenii din România şi aici vezi că sunt o groază de petreceri şi de majorate şi tu stai închisă într-un colegiu destul de restrictiv sunt nişte probleme la 15-16 ani şi când vii acasă doar de 3-4 ori pe an”. Însă  s-a dat pe brazdă rapid: “Ştiau profesorii să facă în aşa fel încât să te facă să-ţi fie ruşine că nu înveţi  sau că nu ţi-ai făcut tema. În România se fac 13 sau 14 sau 17 materii în funcţie de anul în care eşti. Acolo se fac numai 6, însă învaţă doar lucruri care le sunt folositoare. De exemplu unul dintre obiecte a fost “Business”. Studiindu-i manualul vorbeam cu tatăl ei şi-i ziceam: «Dacă nouă ne-ar fi dat cineva manualul ăsta în 90 când ne-am apucat de treabă, am fi fost acum milionari». Toate manualele lor au foarte puţină teorie şi foarte multe exemple practice. Richard Branson era caz de studiu la şcoală despre cum se ia o decizie în business, despre cum să renunţi la o parte din afacere în momentul în care eşti forţat.  Tot La Elssmer, adolescenta a învăţat să frecventeze biserica din incinta campusului: “Fiindcă e un bun timp să te regăseşti pe tine însuţi”.  Acum e studentă la cu taxă la Universitatea din Bologna: “Pentru bursă ar trebui să aibă rezultate excepţionale şi ea nu are rezultate excepţionale”.

Citeşte aici opinia lui Neagu Djuvara despre politicienii care-şi trimit odraslele să studieze la şcoli înalte peste hotare

Fiii prigoniţi ai lui Prigoană

Motivul pentru care deputatul-milionar Silviu Prigoană şi-a trimis copiii la studii în SUA e lipsa de timp pentru ei: “În primul rând eu n-am avut mamă la copii. Copiii mei au fost orfani şi atunci a trebuit să găsesc modalităţi în care ei să stea în internat. Şi în internatele din România nu sunt condiţii, başca că s-au cam desfiinţat toate. Dacă tu ai domiciliul în Bucureşti nu poţi să-ţi ţii copilul în internat în Bucureşti. Aşa e legea. Trebuie să mă mut la Bacău şi să-mi dau copilul la internat la Bucureşti. Şi atunci mi-a convenit mai bine ca să fie copiii peste hotare”. Ambii fii au făcut liceul în SUA, iar Honorius a beneficiat şi de bursă parţială la “De Paul University” din Chicago, unde a studiat business mangementul. Din declaraţiile deputatului, Honorius a fost destul de prigonit: “N-am cheltuit mai nimic pentru că el e salariat de la 16 ani. A muncit şi acolo şi a muncit şi aici. A fost valet parking la Mc Donald’s la curăţat mese. I-am dat 300 USD pe lună, atât. A lucrat în clasa a 8-a spre a 9-a în vacanţă, trei luni la deratizare, la omorât şobolani.”

 

 

Citeşte aici varianta integrală a epopeii educaţionale a studentului “orfan” Honorius Prigoană

Fiica judecătoarei Jipa, duşmanca handsfree-urilor

Fiica deputatei Ruxandra Jipa, fiind prima în anul ei, a plecat cu bursă Erasmus la Salamanca, unde a studiat filosofia timp de un an. Acolo şi-a rupt piciorul în timp ce practica kick-boxing, aşa că a fost obligată să meargă în cârje, cu taxiul, la examene.  Concluzia după un an de studiu în Spania: “Chiar se face carte”. Aşa că s-a întors în ţară decisă să ia taurul de coarne la întoarcerea pentru finalizarea studiilor în România: “Mami şi dacă rabd de foame şi nu mănânc o lună de zile dare iau un aparat de bruiaj, că nu mai pot să mă confrunt după un an de învăţat cu unul care vine cu handsfree-ul şi i se dictează în aparat”.

Fiul lui Teodor Paleologu a făcut curs de “self esteem”

Fiul lui, acum în clasa a 11-a, şi-a început şcoala la Boston, a continuat-o în Germania, apoi la Copenhaga şi după reîntoarcerea în România, la Şcoala Franceză, pe care o consideră o şcoală normală, fără nimic extraordinar: “Mi-aş fi dorit să-l dau la British School, dar acolo taxa lunară e mai mare decât salariul meu. Acum e la şcoala franceză pentru că având şi cetăţenia franceză poate beneficia de o bursă şi mi-aş dori să ştie bine franceză fiindcă-i născut la Paris. La Şcoala franceză dau doar 1100 lei pe lună. Aş fi vrut să-l dau la un liceu bun ca Sf Sava sau Şcoala Centrală, dar el n-a mai fost în sistemul românesc şi i-ar fi fost greu să se adapteze”.  Dacă ar avea puterea, Teodor Paleologu şi-ar dori introducerea unei noi materii de studiu în învăţământul românesc:”Când a fost la şcoala catolică din Boston fiul meu a făcut un curs de «self esteem». Mi s-a părut minunat să ai un asemenea curs. E un curs pe care ar trebui să-l facă toţi românii pentru că suntem mult prea duri cu noi înşine, ne depreciem mult prea mult şi această materie de studiu ar avea o valoare pedagogică naţională”.

 

 

Nota de plată pentru cel mai fericit licean român: 60.000 euro/an

Senatorul Andrei Florin Mircea plăteşte minim 60.000 euro pe an, ca să-şi ţină fiul în clasa a 11-a şi a 12-a la ultra-exlcusivistul liceu “Rosenberg” din Elveţia. Tatăl e mulţumit de fiecare bănuţ cheltuit: “Primul atu e ordinea, având în vedere că în colegiile din străinătate sunt şi campusuri pentru elevi. Elevul acolo doarme la etajul 2 şi învaţă la parter sau în clădirea de vis-à-vis. E foarte multă ordine. Micul dejun este obligatoriu la ora 7.00 AM că vrei, că nu vrei, că ţi-e foame, că nu ţi-e foame. La micul dejun se merge în  costum, cu cămaşă, cu cravată. Uniforma este obligatorie, lucrul ăsta creează ordine şi creează elevului un mediu foarte propice învăţăturii. Culcarea elevilor e obligatorie la 9.45 PM Dacă copilul depăşeşte ora de culcare, colegiul amendează părinţii. La început când l-am dus acolo am plătit amendă pentru că supraveghetorul l-a văzut cu lumina aprinsă la 9.54 PM. Pentru 9 minute întârziere am plătit amendă 150 CHF. De două ori s-a întâmplat. După aia s-a liniştit şi şi-a intrat în ritm. ”

Dă click aici pentru a citi varianta integrală a articolului: “Cum e viaţa de adolescent român într-unul din cele mai scumpe licee din lume”

Pendulare între dorul de ţară şi setea de cunoaştere

Mihaela Popa a întâmpinat dificultăţi când şi-a trimis prima oară fiul la studii în Bruxelles: “Nu a rezistat mai mult de 48 de ore. A vrut înapoi în ţară. Ştiţi, e singur la părinţi, dorul de mamă … Apoi a rămas aşa cu sufletul că trebuie să revină la acea facultate la master şi după ce-a făcut facultatea la Iaşi chiar s-a dus la master acolo. Dar vine foarte des acasă, o dată la 2-3 luni. Îşi caută cu Blue-Air, acum biletele sunt foarte ieftine. Acum termină şi cred că va continua mai departe la Bruxelles în comunicare. Îşi mai doreşte un master, dar nu cred că va lucra acolo, că e foarte patriot. Şi foarte familist. Îşi doreşte foarte mult ţara, România”. Mihaela Popa e convinsă că străinătatea căleşte personalitatea: “Trebuie să fii important oriunde, ca personalitate important, nu doar când în jurul tău ai părinţii şi toţi prietenii”. 

În Anglia profesorii universitari nu chiulesc niciodată

Fiul cel mare al senatorului Vasile Pintilie a accesat o bursă europeană pentru a studia la “City University”. Cheltuielile lunare pentru întreţinerea băiatului la Londra s-au ridicat la 3000 lei pe lună, fiind suportate de părinţi. Însă a meritat: “A făcut parte dintr-un grup Rotary de acolo pentru tineri, a avut un profesor mentor care îi oferea câte 2-3 ore de consiliere săptămânal şi în trei ani nu s-a întâmplat niciodată ca un profesor să nu vină la cursuri. Există o practică în sistemul nostru universitar ca profesorii, chiar şi cei cu renume, să nu-şi respecte programul de a veni la cursuri şi-şi trimit asistenţii sau persoane cu care lucrează să susţină cursurile”.

Discipline opţionale: “muzica lui Strauss” şi “arta aborigenă”

Fiul deputatului Doru Oprişcan, fost director al AzoMureş, a studiat o parte din liceu în Indiana (SUA) şi şcoala i-a plăcut atât de mult, încât a dat o serie de teste pentru a se înscrie la filiala vieneză a Webster University din SUA: “Două dintre materii pe care le-a dat pentru a fi admis au fost Istoria Americii şi Constituţia Americii”. Stimularea libertăţii de gândire şi “lipsa tocelii” omniprezentă în şcoala românească i-au plăcut fiului de deputat atât de mult, încât s-a înscris la două specializări simultan: Relaţii Internaţionale şi Business International, contra sumei de 12.000 euro pe an. Ca să înţelegem de ce fiul său e îndrăgostit de şcoală, deputatul Oprişcan ne exemplifică două din disciplinele opţionale pe care fiul său le-a studiat în timpul facultăţii: “Imaginaţi-vă la ASE în Bucureşti cursuri opţionale precum muzica lui Strauss sau arta aborigenă. Avea o profesoară austriacă care a trăit foarte mulţi ani în diplomaţie în Australia şi ea ţinea cursul ăsta”.

Fetiţa lui Funeriu, ţinută la distanţă de şcoala românească

Emma, fetita sa de 6 ani şi jumătate a lui Daniel Funeriu e născută  în străinătate şi nu a locuit în Romania mai mult de câteva săptămâni. În decembrie 2009 era în mijlocul anului şcolar, la o şcoală publică din Munchen, când acesta a fost numit Ministru al Educaţiei: “Ca orice părinte responsabil mi-am lăsat copilul sa termine clasa I-a acolo unde a început-o”. Acesta a promis însă că din clasa a doua o va înmatricula la o şcoală din sistemul pe care îl păstoreşte: “Şi ea, si eu, doream ca din septembrie să fim împreună, dar din cauza unor serioase aspecte medicale mama ei nu poate sa fie transportată o perioadă, în consecinţă va mai rămâne o perioada cu mama sa la bunicii ei din străinătate. Sper ca această perioadă sa fie cât mai scurtă. Opţiunea mea nu are nimic de-a face cu calitatea şcolii din Romania”. Până acum Daniel Funeriu n-a participat decât la două şedinţe cu părinţii, care i se par exact ca cele din România: “Nu au reacţionat în vreun fel referitor la funcţia mea. Pe multi părinti ii cunoşteam de multă vreme şi mi-au spus că funcţia nu m-a schimbat, ceea ce m-a bucurat”.

 

 

Dă click aici ca să afli păţaniile demnitarilor care cred în şcoala românească. Plus: “Ce ministru din cabinetul Boc nu ştie la ce şcoală-i învaţă fiul?” Şi “De ce se ascunde Victor Ponta?”

Călin Popescu Tăriceanu, boierul modern

Cei doi copii ai fostului premier PNL-ist studiază în clasa a 9-a şi în clasa a 2-a la “Lycée Français Anna de Noailles”, şcoală aparţinând statului francez, care funcţionează pe lângă Ambasada Franţei din Bucureşti. Francofil notoriu, fostul lider PDL a ales să-şi ţină copiii în una dintre cele mai selecte din România, pe baza unor motivaţii istorice: “Când s-au trezit boierii români  din perioada fanariotă unde şi-au trimis copiii la şcoală? În străinătate. Şi pe baza copiiilor ăştia care s-au întors, s-a clădit România modernă. Cu ei s-a făcut România modernă şi democrată. Asta e generaţia paşoptistă care s-a dus în străinătate, s-a impregnat de ideile iluministe ale revoluţiei franceze. Domne, pentru copiii mei eu urmăresc în primul rând să înveţe limbă străină la perfecţie, care o să fie franceza pe lângă engleza, vreau să ştie două limbi străine perfect”. Taxele la Şcoala Franceză variază între 3000 şi 4000 euro pe an pentru fiecare copil. 

Vezi aici comparaţia pe care o face istoricul Neagu Djuvara între boierii de azi şi boierii de odinioară

Tradiţia familiei Mitrea de a studia la privat

Trei din patru copii ai lui Miron Mitrea au studiat la facultăţi private din cadrul Universităţii Dimitrie Cantemir: “Primul copil a terminat dreptul la Cantemir. După aceea a fost aproape firesc, când a terminat fata, frate-su era în facultate şi s-a dus lângă el, al treilea face şi el Cantemir şi informatica la Titu Maiorescu. M-am gândit să-i trimit la vreo şcoală mai celebră în Germania dar n-au vrut”. Fiul său cel mare, Cosmin, “profitând de faptul că bunica lui avea apartament în Germania, a stat acolo doi ani unde a participat contra sumei de 500 euro la un curs organizat de primăria Koln-ului”, mai spune tatăl. Ulterior, Comin Mitrea a făcut un master LLM pe afaceri europene la Institutul Europa al Universitatii Saarland. 

Adrian Năstase, fii cu pedigree

Andrei Năstase (24 ani) a absolvit specializarea “Economie Internaţională” la Universitatea Bocconi din Milano, unde un an de studii costă în jur de 17.000 euro, iar Mihnea (17 ani) învaţă la al patrulea cel mai scump liceu  din lume”Alpinum Zuoz”. Aici anul de şcoală costă 45.000 euro. Fostulul premier Adrian Năstase a acceptat cu greu să vorbească despre educaţia oferită celor doi fii: “Despre copilul cel mic pot să vă spun că pentru că noi nu-l lăsam să vadă ştirile, se uita noaptea pe furiş la televizor să vadă toate mizeriile care se spuneau despre părinţii lui. Am vrut să-l rup de mediul ăsta. Colegii de clasă veneau montaţi de acasă de părinţii lor şi se purtau urât cu el, începuse să se bată cu copiii de la şcoală din cauza noastră. Asta era o viaţă pentru el? Era vreo perspectivă?”. Senatorul Gigel Calcan, al cărui fiu a fost în aceeaşi clasă cu unul din băieţii lui Năstase, îşi aminteşte că de altfel nu a fost prima oară când acesta şi-a retras copiii dintr-o şcoală din cauza vâlvei create în jurul numelui său: “Şi pe vremea când era premier a fost prins într-o chestie din asta: «Domne eşti prim-ministru şi nu ai copii la şcoala românească».  Cred că de-asta l-a retras şi l-a dus la Jean Monnet”.

Citeşte aici cum îl descriu colegii de facultate de la Milano pe fostul student Andrei Năstase

Cum motivează politicienii alegerile educaţionale pentru copiii lor?

Fiica deputatului PDL  Cristian Boureanu e în clasa a 4-a la şcoala evreiască privată Lauder Reut deoarece “are program prelungit, se dau două mese pe zi şi din motive de security: intrărie-ieşirile sunt controlate”. Fiul ministrului Gabriel Oprea învaţă din acest an în clasa a 8-a la Şcoala Americană. Senatorul PSD Gabriel Mutu are copilul în clasa a 5-a la  “Şcoala Mea”, unde plăteşte 1500 lei pe lună: “Sincer n-am încredere în sistemul de învăţământ. Cum e în stare un profesor să educe 40 de copiii având pe cap stresul unei lefi de mizerie? În schimb la şcoala privată sunt doar 15 în clasă”. Fiica preşedintelui PNL Crin Antonescu a mers la o grădiniţă privată de cartier unde plătea 200 euro/lună, fiica Teodorei Trandafir a făcut grăniţa la Şcoala Americană, deputatul PDL Petru Călian şi-a ţinut copilul până în clasa a 8-a la şcoala “Elf” din Cluj, “fiindcă se ocupă mai bine de el. E vorba de calitatea serviciilor”. Deputatul PSD Ştefan Viorel şi-a trimis primul copil la colegiu în SUA, pe al doilea la master în Canada, iar pe cel de-al treilea la o grădiniţă privată pe motiv că n-a mai prins loc la stat.

Djuvara: “Urmaşii liderilor actuali se vor regăsi în conducerea viitoare”

Istoricul Neagu Djuvara spune că preferinţa elitelor politice de a-şi trimite copiiilor la studii în străinătate nu e un fenomen nou, fiind ceva firesc între 1848 şi 1947: “După pacea de la Adrianopol copiii de boieri şi negustori care acum fac averea încropind burghezia, au fost toţi trimişi la studii majoritar în Franţa, dar şi în Germania şi Italia. Dintre românaşii noştri plecaţi atunci la Paris, aproape nici unul n-a rămas în străinătate. Nu era în gândul lor. Mergeau numai şi numai ca să înveţe în străinătate şi să se întoarcă şi să facă treabă la noi. Cei mai mari oratori ai noştri din Parlament sunt foşti elevi în Franţa. Ştiţi de ce? Pentru că acolo te învăţa cu insistenţă să scrii fără greşeli, indiferent de ce meserie făceai mai târziu. N-au vorbit română stâlcită cu franceză decât cei care erau proşti. Intelighenţia a învăţat regulile de bună scriere le-au transcris din franceză în română”. Dar atenţie, sunt şi unii dintre paşoptiştii care au studiat în afară şi au fost corupţi. Se poate întâmpla ca oameni de talentul şi de valoarea lui Kogălniceanu ca oameni de putere, în acelaşi timp să fie acuzat de boierii vremii că fură cu găleata”.

“Acum materialul uman nu e cel mai bun”

“Trecând în perioada contemporană materialul uman nu e cel mai bun. Ăştia care ne conduc acum sunt toţi ieşiţi din nomenclatura comunistă. În comunism, în fiecare comună cei mai buni dintre săteni, mai zdraveni şi mai harnici, ăştia toţi au fost bătuţi, băgaţi în închisoare, persecutaţi şi cine a luat frâiele în acel sat? Cocoşaţii şi guşaţii şi tâmpiţii. E pleava ţării care a venit la putere timp de 50 de ani. Şi ăştia care vin din urmă sunt copiii lor. Deci nu poţi să spui că va ieşi ceva care să aibă vreo comparaţie cu cei care au făcut ‘48.

Aici trebuie să aştepţi câteva generaţii. Nu este exclus ca strănepoţii lui Adrian Năstase să fie nişte conservatori foarte valabili. Însă sunt convins că chiar şi în absenţa unor merite reale, urmaşi ai liderilor actuali se vor regăsi în conducerea structurilor statului român,  fiindcă electoratul român chiar şi după 20 de ani e încă în stare să aleagă orice, dacă aparatele politice combină lucrurile ca să spună: «Trebuie să-l votaţi pe ăsta».”

“Unii ar putea fi vindecaţi”

“Nu e musai ca copiii liderilor actuali să-i copieze pe părinţi. Ei ar putea să fie vindecaţi. Mai întâi poate că nu vor crede că a fost chiar aşa de rău ce-a făcut tata. S-a mai întâmplat şi în trecut ca strănepoţii unui boier pungaş să fie mari patrioţi. Uitaţi exemplul lui Dinicu Golescu, care a jucat un rol atât de important în renaşterea ţării. El a avut un strămoş pe vremea lui Brâncoveanu care a furat atât de mult din vistierie, încât Brâncoveanu l-a ameninţat în privat cu buzduganul că-i sparge capul, însă l-a iertat pentru că soţia ăluia era verişoara lui Vodă şi s-au împăcat. Alteori chiar fiul este un tip bine. Uitaţi-vă la Gheorghe Duca în sec 17, care era de o extracţie foarte joasă, era şi rău şi hrăpăreţ. A lăsat o impresie foarte proastă acest Gheorghe Duca, domn de mai multe ori şi în Muntenia şi în Moldova. Fiul acestui Gheorghe Duca, Constantin Duca, a fost un om foarte cumsecade, foarte bun şi toată lumea a zis: «Ce dreptate dă». O fi moştenit de la maică-sa o puritate.”

Demnitari care cred în şcoala de stat  

Premierul Emil Boc, Ecaterina Andronescu, Teodor Meleşcanu, Sulfina Barbu, Teodor Atanasiu, Lazlo Borbely, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ialomiţianu, Eugen Nicolăescu, Brânduşa Novac, Ludovic Orban, Nini Săpunaru, Mădălin Voicu, Radu Berceanu, Anca Boagiu, Cristian Diaconescu, Nicolae Robu, Verestoy Attila, Culiţă Tărâţă.

Dă click aici ca să afli păţaniile demnitarilor care cred în şcoala românească. Plus: “Ce ministru din cabinetul Boc nu ştie la ce şcoală-i învaţă fiul?” Şi “De ce se ascunde Victor Ponta?”

Demnitari ai căror copiii au învăţat la privat

Călin Popescu Tăriceanu, Cătălin Predoiu, Crin Antonescu, Elena Udrea, Mircea Geoană, Varujan Vosganian, Teodora Trandafir, Cristian Boureanu, Marian Săniuţă, Rodica Nassar, Robert Negoiţă, Gabriel Oprea, Cătălin Croitoru, Ilie Sârbu.

Demnitari ai căror copii au studiat în străinătate

Traian Băsescu, Adrian Năstase, Marko Bela, Sorina Plăcintă, Miron Mitrea, Vasile Blaga, Varujan Pambuccian, Cezar Preda, Mircea Cinteză, Dan Radu Ruşanu, Ştefan Viorel, Ruxandra Jipa, Mircea Andrei, Daniel Funeriu, Dan Nica, Dan Voiculescu

Precizare:

Analiza RL privind opţiunile educaţionale ale demnitarilor are o marjă de eroare de 0.4%. Marja de eroare poartă două nume: Dănuţ Liga (care nu a putut fi contactat pe nici unul din cele două numere de telefon) şi Cătălin Voicu (care deocamdata are mobilul de serviciu suspendat).

ROMANIA LIBERA