Sforăitul este un coşmar. Şi nu doar pentru partenerul de viaţă al sforăitorului. Nici persoana care sforăie nu doarme bine, pentru că somnul său este perturbat de propria respiraţie şuierătoare, greoaie, întreruptă uneori chiar şi zeci de secunde. Aşa se explică de ce persoana care sforăie acuză stări de somnolenţă în timpul zilei, nervozitate, epuizare fizică şi psihică, dureri de cap.

Deşi sforăitul este foarte frecvent, mulţi neglijează această problemă. Însă persoanele care sforăie ar trebui să ştie că, în timp, sunt atrase într-un cerc vicios. Cu cât sforăitul se agravează, cu atât creşte nevoia de aer… Cu cât efortul de a respira este mai mare, cu atât sforăitul este mai zgomotos… Şi tot aşa, iar pe zi ce trece, inima începe să obosească şi apar: hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac. Pentru a ieşi din acest cerc vicios, soluţia o reprezintă diagnosticarea precoce şi tratarea sforăitului. Şi nu în ultimă instanţă, măcar de dragul partenerului de viaţă ori pentru a-şi salva căsnicia, cel sau cea care sforăie ar face bine să se prezinte la medic.

Cauze
Sforăitul afectează în proporţie mai mare bărbaţii (aproximativ 60%), comparativ cu femeile (40%). Bărbaţii sunt predispuşi la sforăit din pricina conformaţiei feţei şi a faringelui, ei având o predispoziţie spre îngustarea căilor respiratorii. Femeile sunt protejate hormonal contra sforăitului până la vârsta menopauzei, după aceea fenomenul fiind des întâlnit şi la ele.

Profesor doctor Florin Mihălţan, şef de secţie la Institutul de Pneumologie “M. Nasta”, specialist în somnologie, precizează că sforăitul simplu, fără complicaţii, este generat de obicei de obstrucţie la nivelul căilor respiratorii, începând de la nas până la faringe. Vinovate sunt numeroase cauze obstructive din sfera ORL: polipi, deviaţii de sept, sinuzite, malformaţii ale căilor respiratorii, amigdale hipertrofice, îngroşări ale mucoasei căilor aeriene. De aceea, primul pas pe care trebuie să-l facă persoana care sforăie este consultarea unui medic specialist ORL. Intervenţiile moderne cu laser, care se efectuează şi în ţara noastră, rezolvă majoritatea cauzelor din sfera ORL ale sforăitului.
În cazul în care medicul specialist ORL nu depistează o cauză locală a sforăitului, este necesar ca pacientul să se adreseze unui medic pneumolog sau specialist în somnologie. În ţara noastră există cabinete de somnologie la Bucureşti (Institutul “M. Nasta”), Iaşi, Timişoara şi Cluj.

Sindromul de apnee în somn
Sforăitul fără cauze evidente este un simptom al sindromului de apnee în somn (SAS). Pe lângă sforăit, sindromul de apnee în somn se caracterizează prin opriri repetate ale respiraţiei, inclusiv din sforăit, pe durata a peste 10 secunde. Potrivit profesorului doctor Florin Mihălţan, “sforăitul este prezent în cadrul unor afecţiuni asociate sindromului de apnee în somn: obezitate, boli endocrine, boli respiratorii caracterizate prin obstrucţie la nivelul căilor aeriene centrale (astm bronşic, emfizem pulmonar), accidente vasculare cerebrale, insuficienţă cardiacă, boli neurologice, malformaţii faciale congenitale sau posttraumatice”.

Pacienţii care suferă de apnee în somn prezintă, pe lângă sforăit, şi alte simptome: somnolenţă accentuată în timpul zilei, somn neodihnitor, senzaţie de oboseală la dimineaţa la trezire, transpiraţie nocturnă abundentă, uscăciunea gurii, micţiuni frecvente în timpul nopţii, dureri de cap la trezire din cauza lipsei oxigenării creierului pe durata somnului.

Tratament
Pacientul care sforăie din cauza sindromului de apnee în somn trebuie să facă următoarele investigaţii: examen clinic, radiografie, evaluarea funcţiei respiratorii, electrocardiogramă, dozarea gazelor din sânge. În funcţie de simptome, aceste investigaţii sunt completate cu consultaţii interdisciplinare la: cardiologie, endocrinologie, neurologie, psihiatrie, nutriţie. În cazul malformaţiilor feţei este nevoie de un consult la chirurgie buco-maxilo-facială. De asemenea, pacientul rămâne o noapte la cabinetul de somnologie unde i se efectuează înregistrarea somnului cu ajutorul unui aparat numit somnograf.

Este foarte important ca pacienţii care suferă de boli asociate sforăitului să respecte tratamentul corect al acestora. Astfel ei pot scăpa de sforăit. De asemenea, cei cu obezitate pot constata că sforăie mai puţin dacă reuşesc să slăbească.

Pentru pacienţii care suferă de apnee în somn fără cauze evidente, singura soluţie o reprezintă un aparat respirator pe care să-l folosească în timpul somnului. Aparate de acest fel se găsesc şi în ţara noastră, dar trebuie utilizate numai la recomandarea şi sub îndrumarea medicului specialist în somnologie. Dispozitivul este alcătuit dintr-un ventilator şi o mască prin care se introduce aer la nivelul căilor respiratorii. După utilizarea ventilatorului, rezultatele sunt spectaculoase: dispare complet sforăitul, dispar pauzele în respiraţie, pacientul se bucură de un somn profund, se trezeşte odihnit, nu mai transpiră noaptea, nu mai are dureri de cap dimineaţa şi nu mai este somnolent în timpul zilei.

SINDROM. Aproape 10% dintre sforăitori suferă de sindromul de apnee în somn. În lipsa tratamentului, pacienţii cu SAS riscă o serie de complicaţii: hipertensiune arterială, infarct, tulburări nocturne de ritm cardiac, accident vascular cerebral, diabet. În plus, aceşti oameni aţipesc frecvent în timpul zilei, iar din această cauză pot suferi accidente de circulaţie sau de muncă.

CUPLU. Un studiu realizat de Societatea Britanică de Somnologie arată că sforăitul are consecinţe negative asupra vieţii de cuplu. Aproape 75% dintre participanţi au declarat că nopţile nedormite din cauza sforăitului le-au ruinat căsnicia. Jumătate dintre ei au recunoscut că au fost obligaţi să doarmă în paturi separate.

JURNALUL NATIONAL