Cartele antichiul, programe educative noi şi prelungirea ciclului gimnazial pentru copiii care intră în clasa a V-a se numără printre noutăţi. În anul 2011-2012, care începe azi, autorităţile încearcă să imprime un nou suflu unei instituţii în care nici părinţii, nici profesorii, nici elevii nu par să mai aibă încredere.

scolaritele1
La 11 ani, Miruna Şuiu este un copil cuminte, cu înclinaţii către matematică, pasionată de sport şi mai ales de dansurile sportive, la care „merge” deja de câţiva ani şi din care, cred părinţii ei, ar putea face la un moment dat şi o carieră.
Mama fetiţei, Liliana, spune că în timpul claselor primare, „absolvite” în vară la Şcoala generală 196 din cartierul bucureşten Titan, Miruna s-a descurcat bine: n-a avut nevoie de pregătiri suplimentare la nicio materie, inclusiv la spaniolă, pe care fetiţa o învaţă din clasa I. „Acum intră în clasa a V-a şi va face şi limba engleză. Nu ne-am pus încă problema meditaţiilor, dar dacă va fi nevoie, vom găsi o soluţie”, spune Liliana. Ea ştie că generaţia Mirunei ar urma să facă cinci ani de gimnaziu şi că va da o altfel de admitere pentru intrarea în liceu decât copiii care sunt mai mari cu an sau doi. „Nu am încercat să o dirijăm către ceva anume. Avem încă timp să ne decidem. În plus, la anul sunt alegeri. Cine garantează că legea asta nu se mai schimbă?”, întreabă retoric Liliana.

Cele mai importante noutăţi

Prelungirea gimnaziului, începând cu generaţia copiilor care intră de azi în clasa a V-a, e doar una dintre schimbările care-i aşteaptă pe elevi începând cu acest an şcolar. Prima măsură, cu care se vor confrunta toţi elevii, este că şcoala va începe cu două săptămâni de recapitulare şi o evaluare, ale cărei rezultate vor fi transmise de către diriginţi fiecărui părinte. În funcţie de aceleaşi rezultate, profesorii îşi vor structura materia astfel încât să-i poată ajuta pe elevi să-nveţe mai bine.

În acelaşi scop sunt prevăzute măsuri de reducere a absenteismului, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Sistemul de cartele antichiul urmează să fie pus în practică, mai întâi la nivelul tuturor liceelor din ţară, până la sfârşitul primului semestru. Banii, în acest scop, vor fi strânşi fie de la elevi, dacă părinţii acestora vor fi de acord, fie vor fi alocaţi de autorităţile locale, în zonele suficient de „bogate” încât să poată aloca 1.500 de lei de şcoală. Potrivit ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, directorii de şcoli vor răspunde personal de monitorizarea prezenţei elevilor şi profesorilor.

Pentru prima dată în ultimii ani, apar şi decizii menite să reducă nivelul analfabetismului funcţional. Cum testările internaţionale au arătat constant că România deţine un nedorit loc fruntaş din acest punct de vedere, în clasele primare au fost reintroduse orele de lectură, în timp ce la gimnaziu, cel puţin două secvenţe din structura fiecărei lecţii de limba română vor fi alocate înţelegerii textului.

Notare mai serioasă

O altă noutate anunţată de autorităţi este că pentru fiecare licean de clasele a XI-a şi a XII-a vor fi întocmite „fişe personale standardizate” prin care va fi monitorizată evoluţia la materiile de Bacalaureat. Această fişă, care va fi prezentată regulat părinţilor, va conţine rezultatele tuturor evaluărilor, elementele de risc cu care se confruntă elevul, potrivit profesorilor săi, dar şi recomandări pentru ca el să aibă şanse reale de a trece Bac-ul.

Apropo de Bacalaureat: ministrul Funeriu promite pentru la anul un nivel de exigenţă similar cu cel din 2011, indiferent de speculaţiile privind relaxarea examenului, în prag de alegeri. „Trebuie să eliminăm iluzia că Bacalaureatul poate fi luat de oricine, oricum”, spune Funeriu.

Notarea, în general, va fi mai drastică. Începând cu acest an şcolar demarează standardizarea evaluărilor, ceea ce presupune ca notele să aibă aceeaşi greutate în toate şcolile. Cu alte cuvinte, un 8 luat la o şcoală de ţară, de exemplu, să fie perfect egal cu aceeaşi notă obţinută într-o şcoală de elită din Capitală. Ministrul Educaţiei se aşteaptă ca procesul să dureze. „Deo­camdată, nota este o sentinţă, nu un instrument de evaluare”, se plânge Funeriu.

Programe educative noi

Noutăţile acestui an se referă şi la ce vor face efectiv copiii. Şcolarii de clase primare vor face, în premieră, exerciţii de evacuare, toţi elevii vor experimente, la începutul anului viitor, o săptămână de „Şcoală altfel”, când orele pot însemna vizite la muzee sau campionate de fotbal inter-şcoli.

La fel ca şi în anii trecuţi, ministerul Educaţiei se laudă că oferă şcoli civilizate majorităţii elevilor, că aproape toţi primesc manuale gratuite, iar pentru bobocii de la clasa I acestea sunt chiar noi.

Ministrul Daniel Funeriu mai vrea ca Imnul naţional să se audă astăzi în toate şcolile din ţară, măcar „cele patru strofe obligatorii”. El nu e totuşi de acord ca elevii să-l intoneze în fiecare zi, aşa cum a propus preşedintele Traian Băsescu, după scandalul de la inaugurarea stadionului naţional. Mai potrivită ar fi, crede ministrul, intonarea Imnului o dată pe săptămână, pentru ca semnificaţia lui să se „demonetizeze”.
Structura anului şcolar 2011-2012

Semestrul I

- 12 septembrie - 22 octombrie: Cursuri

- 23-30 octombrie: Vacanţă preşcolari şi clasele primare

- 1 noiembrie - 23 decembrie: Cursuri

- 24 decembrie-15 ianuarie: Vacanţă

Semestrul al II-lea

- 16 ianuarie - 1 aprilie: Cursuri

- 2-6 aprilie: Şcoala altfel

- 7-22 aprilie: Vacanţă

- 23 aprilie-22 iunie: Cursuri

Sindicaliştii din învăţământ încep anul pesimişti

Liderii sindicali au puţine aşteptări de la noul an şcolar. În fond, spun toţi, contextul este acelaşi: buget subfinanţat, pe la jumătatea celor şase procente prevăzute în lege, copii dezinteresaţi de ore, profesori prost plătiţi, părinţi mai preocupaţi de propria supravieţuire financiară decât de performanţele şcolare ale odraslelor. „Noul an va fi ca anul trecut şi ca acum 20 de ani. Nimic nu se schimbă”, spune Marius Nistor , preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, aparţinând CNSLR - Frăţia.

Schimbările anunţate de autorităţi sunt întâmpinate cu scepticism. „Nu e prima reformă pe care o trăieşte sistemul”, spune Constantin Ciosu, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), afiliată la Cartel Alfa. „Aşteptăm să vedem efectele noii legi şi vom discuta atunci dacă e bună sau rea. Mulţi dintre profesori s-au speriat deja, înainte de a vedea cum se va aplica legea. Există mult conservatorism în sistem, este adevărat”, explică Ciosu.

Nicio şansă de majorări salariale

Disponibilizări nu mai au cum să fie, sunt de părere liderii sindicali, întrucât sistemul ar avea deja un deficit de cadre calificate. Cât despre salarii, nimeni nu întrevede posibilitatea unor majorări. Ciosu crede că Executivul nu va acorda, la anul, nici măcar cele 10 procente rămase din tăierile de 25% operate în 2010. „Dacă vorbim de bani, cel mai probabil vor amâna din nou plata salariilor restante câştigate în instanţă. Suma totală este de aproximativ 800 de milioane de euro. Potrivit ultimei ordonanţe de reeşalonare, ar fi trebuit să înceapă plăţile la anul, însă cred le vor amâna”, spune Ciosu.

În aceste condiţii, nicio şansă ca la anul să existe o promovabilitate mai mare la Bacalaureat, susţine Marius Nistor. În opinia lui, prima vinovată ar fi mass-media, fiindcă prezintă drept reuşită socială ascensiunea unor personaje precum Monica Columbeanu ori a altor „insule de mediocritate”.

La rândul său, liderul FEN, Constantin Ciosu, îi acuză pe părinţi. „Nu văd vreun interes din partea lor. S-au organizat programe de meditaţii pentru Bac şi n-a venit niciun elev. Părinţii puteau să‑i forţeze”.Cât despre vina dascălilor şi calitatea lor, orice discuţie pe acest subiect se împotmoleşte la salariile de mizerie: „Niciun absolvent bun de facultate nu va intra în educaţie cât timp salariile sunt ca acum”, susţine Marius Nistor
ADEVARUL