Doamna Judecator Alina Nicoleta Ghica,

Va scriu in tripla calitate de presedinte al Aliantei Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A., de tata al unei fetite de care am fost separat abuziv si nedrept trei ani si jumatate, dar si de cetatean al unui stat de drept, care stie ca magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în functie si în societate

T.A.T.A. a anuntat ca intentioneaza sa organizeze miercuri, 28 noiembrie 2012, MITINGUL PARINTILOR, intre orele 11 si 14, in fata sediului Consiliului Superior al Magistraturii.

Scopul pichetului il constituie manifestarea protestului cu privire la ignorarea interesului superior al copilului de catre majoritatea magistratilor in cauzele cu minori aflate pe rolul instantelor de judecata (ex. Judecatoria Rm. Sarat, Judecatoria Sectorului 3, Judecatoria Sectorului 1, Tribunalul Bucuresti), Alianta T.A.T.A. dorind astfel sa determine Consiliul Superior al Magistraturii sa reactioneze la semnalele de alarma lansate de parintii nemultumiti de prestatia majoritatii judecatorilor si a procurorilor. Actiunea de protest face parte din Campania Nationala de Promovare a Custodiei Comune, care vizeaza combaterea fenomenului discriminarii tatalui in justitie si protejarea interesului superior al copilului in cauzele cu minori.

De asemenea, manifestantii vor solicita Presedintelui CSM sa demisioneze din functie, pentru ca a incalcat grav legislatia in vigoare privind protectia copilului, reprezentand astfel un exemplu nociv pentru justitia romana. Presedinta CSM a inteles sa uzeze de functia sa in procesele personale, din care unul are ca scop discriminarea grava a tatalui (fostul sot), cu consecinta afectarii grave a copilului minor.

Asa cum am mentionat in comunicatul transmis presei, sambata - 24 noiembrie anul curent, am fost amenintati in numele dvs de catre judecatorul Cristi Danilet, membru al CSM, cu dizolvarea Aliantei T.A.T.A., ca represalii in situatia in care nu renuntam la protestul anuntat.

· Doamna Presedinta a CSM, vi se pare deontologic, moral si legal sa ne amenintati prin intermediul unui alt membru al CSM, desi nu v-am cerut decat sa respectati legile in vigoare si sa nu mai cereti justitiei sa va fie complice in abuzurile personale?

· Considerati ca Inspectia Judiciara ar trebui sa se autosesizeze cu privire la gestul incalificabil a doi membri CSM, de a ameninta o organizatie care lupta pentru drepturile parintilor si protectia drepturilor copilului si care doreste stoparea unor abuzuri ale magistratilor care ne-au transformat in Cenusareasa Uniunii Europene?

· Intelegeti ca, in urma abuzurilor grave savarsite, atat in instantele de judecata, cat si prin amenintarile proferate, sa va dati demisia de onoare din functia de Presedinte al CSM si din aceea de membru al acestui organism, pentru a-si recastiga credibilitatea?

· Credeti ca meritam sa fim amenintati pentru ca cerem magistratilor sa solutioneze tinand cont de INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI si cu celeritate dosarele in care trebuie luate masuri cu privire la copiii nostri (divorturi cu minori, ordonante presedintiale, cereri privind exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei minorilor si stabilirea sau redimensionarea unor programe de relatii personale ale parintelui cu copilul, cereri privind incuviintarea executarii silite a unor sentinte de incuviintare a unor masuri privind minorul), fara sa conteze functiile/demnitatile publice si influenta politico-economico-administrativa a partilor din cauzele respective?

Demisia presedintelui CSM, adica a domniei voastre, doamna judecator Alina Ghica, este fireasca, in conditiile in care gravele abuzuri comise asupra propriului copil, decaderea de facto din drepturile parintesti a fostului sot, presiunea exercitata asupra judecatorilor in propriile dosare civile, in care ati invocat functia de Presedinte al CSM, determinand solutii halucinante, netemeinice si nelegale, amenintarile proferate la adresa noastra va descalifica pentru inalta functie de sef suprem al magistratilor din Romania, al carei ocupant ar trebui sa aiba o probitate morala si o conduita publica ireprosabile.

Luni, 26 noiembrie 2012, presedintele CSM ar trebui sa se prezinte in fata subalternilor domniei sale de la Tribunalul Bucuresti (Sectia a IV-a Civila, Dosar nr. 38018/299/2011), pentru a le solicita sa il decada practic din drepturile parentale pe tatal propriului copil si sa-i binecuvinteze mamicii-magistrat gravele abuzuri de care se face vinovata in relatia cu fiica sa in varsta de 8 ani si cu tatal acesteia.

Doamna Judecator Alina Ghica, Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor va obliga ca prin intreaga dvs. activitate sa asigurati suprematia legii, sa respectati drepturile si libertatile persoanelor precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigurati un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respectati Codul Deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Din pacate, domnia voastra ati nesocotit interesul superior al propriului copil, ati incalcat grav cadrul legal privind protectia copilului, l-ati decazut de facto pe tatal fiicei dvs. din drepturile parintesti, ati cerut magistratilor de la Judecatoria Sectorului 1 sa pronunte solutii nelegale si netemeinice, pentru a-l discrimina pe fostul dvs. sot, care este considerat vinovat pentru ca-si adora copilul si doreste sa aiba viata de familie alaturi de fiica sa si sa mentina legaturi personale cu propria fetita.

In Dosarul civil nr. 38018/299/2011, tatal copilului dvs. a solicitat justitiei sa-i incuviinteze exercitarea autoritatii parintesti in comun cu mama fetitei in varsta de 8 ani si sa dimensioneze un program de legaturi personale tata-fiica consistent, tinand cont de interesul copilului, de drepturile minorei si de drepturile paterne. Toate aceste cereri aveau ca temei legal NOUL COD CIVIL, cel in care Alianta T.A.T.A., dupa ani de lobby sustinut, a reusit sa determine legiferarea asa-numitei custodii comune, in baza careia si post-divort cei doi parinti iau impreuna deciziile privind copilul lor.

Tatal a cerut justitiei sa protejeze drepturile copilului si pe cele paterne, pentru ca domnia voastra v-ati situat deasupra legilor in vigoare si ati sfidat justitia, separandu-i pe cei doi – tata si fiica – pentru a-i produce o suferinta atroce fostului sot, desi ati reusit sa va traumatizati astfel si propriul copil.

Fostul sot va acuza ca ati ajuns sa inventati existenta unei alte fetite in fostul domiciliu conjugal, spunandu-i fiicei dvs. ca a fost inlocuita de un alt copil in sufletul si in universul tatalui ei.

„Parata a depus toate eforturile pentru a-mi zadarnici posibilitatea de a ma vedea cu copilul nostru si mentinerea unei relatii cu acesta, incheind inclusiv cu firma BGS un contract. (…) Chiar daca as avea o viata personala, subsemnatul am dreptul sa am legaturi cu copilul meu. Si de-as avea alti copii, nimic nu ma poate impiedica sa pastrez legatura cu fiica mea, de care sunt foarte atasat si careia i-am aratat tot timpul o reala si stransa afectiune, in ciuda celor sustinute de parata.(…)  Cum poate fi LIPSITA DE INTERES dorinta mea, exprimata in mod expres, de a participa in mod activ la cresterea, educarea si ingrijirea copilului, de a mentine legaturi personale cu fiica noastra, astfel cum pretinde presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, ramane un mister.

Tatal copilului dezvaluie astfel o realitate socanta si anume ca ati cerut Judecatoriei Sectorului 1 sa va admita EXCEPTIA LIPSEI DE INTERES a tatalui in promovarea actiunii prin care solicita tocmai protejarea drepturilor sale si ale copilului la viata de familie, la mentinerea legaturilor personale si la exercitarea autoritatii parintesti. Adica ati cerut magistratilor sa ignore NOUL COD CIVIL si Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si sa-l decada partial din drepturile parentale, pentru a fi complicii dvs. in demersurile nelegale si abuzive care au provocat traumatizarea grava a propriei fiice.

INTAMPINAREA depusa de domnia voastra din dosarul civil indicat mai sus pune sub semnul intrebarii si competenta dvs. profesionala de magistrat, iar faptul ca argumentele dvs. de ordin juridic se bat cap in cap unele cu altele nu pot decat sa surprinda neplacut justitiabilii care se asteapta ca CSM sa fie condus de un profesionist in stiinte juridice.

Iata cum argumentati dvs. stupefiant cererea vehementa de a i se desfiinta fostului sot drepturile sale parentale si de a fi practic lasat copilul orfan de tatal sau, interpretand in maniera personala prevederile Noului Cod Civil:

„Astfel consider ca autoritatea parinteasca este un drept si o obligatie nascuta prin filiatie, pe cand custodia reprezinta in fapt o reglementare aplicata printr-o hotarare judecatoreasca a exercitarii autoritatii parintesti. Legiuitorul insa nu a mers mai departe reglementand cazurile de custodie intalnite in unele state europene si de pe continentul nord-american, respectiv custodia comuna fizica, custodia comuna legala, custodia impartita, termenii de parinti custodieni, dreptul de acces, programul parental, parintele rezident respectiv parintele nerezident. In aceste conditii, rezulta fara dubii ca prin introducerea art. 397 si urmatoarele NCC, legiuitorul a urmarit, cel putin in prima faza, sa diminueze si sa corecteze mentalitatea colectiva potrivit careia, parintele careia nu i-a fost incredintat copilul ca urmare a divortului, este exclus de la exercitiul autoritatii parintesti. Drept urmare, a dorit sa intareasca teza potrivit careia exercitarea autoritatii parintesti revine in comun de regula ambilor parinti, acestia avand indatorirea de a veghea impreuna la buna dezvoltare a minorului. Numai in cazuri deosebit de grave, un parinte poate fi inlaturat de la exercitarea acestei autoritati parintesti, decizie care este similara decaderii din dreptul parintesc.”

O vorba inteleapta romaneasca spune „GURA PACATOSULUI ADEVAR GRAIESTE!”, desi mai exista si „DACA TACEAI, FILOSOF RAMANEAI!”. Vi se aplica perfect domniei voastre, pentru ca de fapt recunoasteti mai sus ca l-ati decazut din drepturi pe tatal copilului, considerandu-va mai presus de legile din statul de drept a carui magistratura o conduceti din fruntea CSM.

Argumentatia dvs. socheaza in continuare, atunci cand afirmati ca „exercitarea comuna a autoritatii parintesti nu inseamna ca minora va locui impreuna cu subsemnata cat si la reclamant (unde de altfel este si nerezonabil, avand in vedere relatia acestuia cu o doamna si fetita acesteia, precum si faptul ca toti locuiesc in vechiul domiciliu al copilului; exercitarea comuna a autoritatii parintesti nu inseamna ca reclamantul o poate supune pe minora traumelor psihice prin repetarea celor declarate anterior privind „noua fetita”, luand-o oricand va dori de langa mama, nesocotind interesul superior al acesteia”.

Dincolo de faptul ca reamintiti de fetita-fantoma care bantuie fostul domiciliu conjugal, domnia voastra prezentati o realitate socanta a relatiei mama-fiica, de parca ar fi inca o legatura ombilicala, care impiedica fetita sa se desprinda de dvs. si sa mentina legaturi personale cu taticul ei in absenta dvs. si in afara domiciliului matern. Sa nu uitam ca este vorba de un copil de 8 ani, care a avut pana in mai 2011 o relatie excelenta cu tatal ei, de care era foarte atasata. Socant este ca de cca 18 luni, copilul nu a mai fost lasat de mama lui sa revina la domiciliul patern, pentru a se lamuri daca exista o fetita care a substituit-o si care locuieste in camera ei, daca intr-adevar tatal nu o mai iubeste, asa cum i-a spus cu obstinatie propria mama. In timpul scurs de la parasirea domiciliului conjugal, mama a schimbat locuinta copilului de 2 ori la adrese necunoscute, pentru a zadarnici eforturile tatalui de a pastra legatura cu fiica adorata.

Situaţia de abuz emoţional la care este supusa minora consta în faptul ca discernãmântul acesteia este afectat grav de mamã prin presiuni psihice, constand în inducerea persuasivã în mintea copilului a unei imagini negative şi chiar periculoase a tatãlui, având ca scop distrugerea relaţiei de ataşament şi afecţiune faţã de intreaga familie paternã, toate acestea pentru a îndepărta minora de tata.

Pe langa asa-numita CUSTODIE COMUNA, tatal mai solicita un program de legaturi personale cu fiica sa firesc si benefic pentru un copil de varsta sa, care poate fi considerat chiar parcimonios dimensionat, tocmai pentru a nu starni mania puternicei mame aflate la carma justitiei romane.

„Reclamantul a solicitat stabilirea unui program de vizitare pentru minora dupa cum urmeaza:

· Lunar, in al doilea si al patrulea sfarsit de saptamana, de vineri orele 17 pana duminica orele 18, cu preluarea minorei de la domiciliul mamei;

· In perioada vacantelor: in anii pari, integral vacanta de iarna si jumatate din vacanta de vara, in perioada 16 iunie – 31 iulie, atat in tara cat si in strainatate; in anii impari, integral vacanta de primavara/Paste si jumatate din vacanta de vara, in perioada 1 august – 10 septembrie, atat in tara cat si in strainatate.”

Aceste solicitari minimale ale tatalui preocupat de copilul sau au primit din partea domniei voastre o reactie stupefianta:

„Nu inteleg de ce reclamantul apeleaza la instanta de judecata pentru a stabili un program de vizitare intocmit ca un veritabil business plan pe urmatorii zece ani, cu ani pari si impari, cu date fixe, in conditiile in care legal, temeinic si moral ar fi fost sa accepte propunerea mea ca inainte de a cadea de acord asupra unui program de exercitare a legaturilor personale, sa consultam un specialist. Aceasta deoarece legaturile personale trebuie exercitate numai in interesul superior al copilului.”

Ati atins astfel, doamna Presedinte, culmea insolentei, pentru ca in realitate fostul sot chiar va ceruse sa urmati impreuna un program de consiliere, care sa presupuna si evaluarea psihologica a copilului traumatizat nu numai de divortul parintilor sai, ci mai ales de conduita iresponsabila a propriei mame, care isi obliga practic fiica sa-si urasca tatal.

Evaluarile psihologice si asa-zisa consiliere facuta de Directia Generala de Asistenta Sociala Sector 1 (consilier Constantinescu Mihaela Silvia, sef serviciu Nicolaescu Gabriela) si de un psiholog privat (Baciu Alexandra) reprezinta un MALPRAXIS urias, pentru ca demersurile au fost facute fara implicarea tatalui, la solicitarea dvs. expresa de a fi interzisa prezenta sa in cabinetul specialistului. Functionarii DGASPC Sector 1 si psihologul privat au aratat o slugarnicie totala in relatia cu puternicul sef al magistratilor din Romania, desi balbele profesionale i-au dat de gol, demascandu-le tentativa de inducere in eroare a unei justitii, care era deja in genunchi in fata Presedintelui CSM.

In doar doua sedinte, la foc automat adica, DGASPC a livrat instantei de judecata un  Raport psihologic jenant, pe care Comisia de disciplina din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania ar trebuie sa-l analizeze si sa-i sanctioneze pe vinovatii care au ignorat interesul superior al unui copil si au lasat mama sa-si chinuie fiica in continuare.

Psihologul privat Baciu Alexandra, patronul unei dughene care elibereaza la cerere evaluari psihologice agreate de clientii care platesc, a fost contactat de tatal copilului, dupa ce acesta a primit in sala de judecata un alt raport psihologic elaborat fara stiinta si fara implicarea taticului indurerat. Psihologul a constatat astfel in al 25-lea ceas ca „domnul Ghica este dispus sa participe atat la sedinte impreuna cu fiica sa cat si cu fosta sotie; recomand organizarea unor astfel de intalniri pentru a se crea o alianta parentala, care sa fie in interesul dezvoltarii armonioase a fetitei”. Cu toate acestea, domnia voastra, adica mamica-magistrat din fruntea CSM, cea care cereati cu vehementa consiliere psihologica parentala, ati refuzat categoric sa dati curs invitatiei primite din partea unui psiholog care realizase totusi gravitatea unui malpraxis nociv pentru copil.

Si pentru a proba pana la capat ipocrizia dvs., ati si solicitat instantei de judecata in dosarul civil ca „in ceea ce priveste proba cu expertiza psihologica a minorei solicitata de catre reclamant, urmeaza sa luat act ca prima facie ma opun administrarii unei astfel de expertize, reclamantul urmand sa indice temeiurile de fapt si de drept ale administrarii unei astfel de probe”. Este incredibil, dar adevarat ca aceste alegatii apartin Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, unui judecator cu 14 ani de vechime in magistratura, unui parinte care ar trebui sa-si fericeasca propriul copil si sa nu-l lase orfan de tatal aflat in viata, care-l iubeste si care doreste sa fie prezent in universul fiicei sale, implicat deplin in cresterea si in educarea sa.

Adaugand si faptul ca ati suprimat si dreptul copilului si al bunicilor paterni de a mentine legaturi personale, ca ati ajuns sa-l haituiti pe tatal vinovat doar de faptul ca-si iubeste copilul, ca exista suspiciunea ca demersurile dvs. reprezinta un factor de presiune asupra fostului sot in procesul privind partajul bunurilor comune, se edifica imaginea unui cetatean care incalca legile in vigoare, care vremelnic a ajuns sa conduca magistratii dintr-un stat de drept, integrat in Uniunea Europeana, care este -  ce ironie! -  nascut de ZIUA S.U.A.!

Drept bomboana pe coliva unei justitii strambe, nedrepte si intimidabile atat de usor de functia dvs., solutia pe care ati obtinut-o de la Judecatoria Sectorului 1 este o noua pata pe fata magistraturii noastre, care s-a aplecat slugarnic in fata sefului CSM, in ciuda unui apel disperat venit din partea unui tatic nefericit, care a incheiat pledoaria sa, spunand:

„Va rog sa apreciati daca si in aceasta cauza functia vremelnica de Presedinte CSM a uneia dintre parti e mai importanta si mai presus decat toate probele din dosar, prevederile legii si interesul unui copil minor!!!”

Functia dvs. a fost mai importanta din pacate, iar dispozitivul Sentintei civile nr. 12629/2011 pronuntata CHIAR DE ZIUA DVS. DE NASTERE (4 IULIE) de judecatorul Petruta Ulmeanu este dezonorant pentru justitia romana! Constatand ca, din concluziile raportului de evaluare psihologica, reiese faptul ca „persoana potrivita care ar putea media formarea unei relatii tata-fiica este parata”, adica tocmai parintele alienator, care a urmarit desavarsirea SINDROMULUI ALIENARII PARENTALE, judecatorul infige cutitul justitiei in inima tatalui, care este si un avocat apreciat, adica

„Stabileste program de legaturi personale ale reclamantului cu minora nascuta in 2004, dupa urmatorul program:

· pentru primul an de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari, programul va fi in prima si a treia saptamana din luna , sambata si duminica de la ora 10 pana la ora 19 in prezenta paratei, cu acordul minorei, cu posibilitatea luarii minorei de la domiciliul mamei doar in prezenta acesteia;

· dupa acest an programul va fi prima si a treia saptamana din luna de vinerea ora 18,00 pana duminica ora 18,00 cu posibilitatea luarii minorie din domiciliul mamei si fara prezenta acesteia, cu acordul minorei privind ramanerea in domiciliul reclamantului si noaptea, 2 saptamani in vacanta de vara si o sapatamana in vacanta de iarna si jumatate de vacanta de Paste.

Doamna Presedinte, nu intelegeti din pacate că fiica dvs. are drepturi dincolo de drepturile dvs. ca mama si că trebuie să respectati in primul rand drepturile propriului copil, dacă, intr-adevar, sunteti un parinte responsabil si iubitor.

In acest caz se manifesta deja SINDROMUL ALIENARII PARENTALE, dovada clara a abuzului psiho-emotional exercitat de mama asupra copilului, pentru ca aceasta urmareste prin orice mijloc sa-l indeparteze pe tata de minora, pentru a-i crea convingerea ca acesta nu o mai iubeste.

Astfel, copilul aflat in dificultate si considerat drept un bun personal chiar de mama sa, care il privează periodic de dreptul de a avea legaturi personale cu tatal sau, care are dreptul de a-l creste si a-l educa pe copil, este supus adesea unor traume psihice care pot influenţa în mod ireversibil dezvoltarea copilului, mama si familia materna făcând tot ce le stă în putinţă să prejudicieze grav legatura afectiva puternica dintre tata si fiica.

Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, pe care o incalcati cu inversunare, stipulează următoarele:

“Art. 14 (1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. (2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior. (3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.

Art. 15 (1) In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit; d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul; f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul.”

De relatia tata-mama depinde echilibrul psiho-afectiv al copilului, iar imaginea pe care ati prezentat-o despre tata minorei afecteaza perceptia copilului despre functia paterna in general. Asadar, influenta domniei voastre in calitate de mama a minorei asupra echilibrului psiho-afectiv al acesteia, asupra bunastarii, cresterii, educarii, dezvoltarii mentale, spirituale, morale si sociale nu a fost pana in prezent una corespunzatoare. Si este vorba de un parinte care conduce magistratii din Romania, care are obligatia sa fie un exemplu de conduita legala si morala pentru societate.

Obligatia asigurarii unui climat afectiv-emotional stabil, fara conflicte, obligatia de a oferi copilului informatii, explicatii si sfaturi, in functie de varsta si gradul de intelegere al acestuia, obligatia de a facilita mentinerea si dezvoltarea unor relatii de familie armonioase cu ambii parinti dar si cu familia extinsa paterna, acestea sunt doar cateva exemple de obligatii pozitive pe care nu le-ati respectat, punand copilul intr-o situatie intolerabila si transferand asupra minorei o responsabilitate disproportionata fata de varsta sa frageda, ajungandu-se pana la interzicerea legaturilor personale tata-copil DE ORICE TIP.

Doamna judecator, consider ca o astfel de situatie este intolerabila si de o gravitate extrema, ameninta echilibrul psiho-afectiv deja fragil al copilului, fapt pentru care se impune curmarea acestei situatii.

Fiicele crescute in astfel de circumstante intampina mai tarziu o mare dificultate in stabilirea de relatii de incredere si de angajament atat cu persoanele din anturaj cat mai ales cu partenerii lor, iar problemele lor adesea cresc in loc sa scada cu timpul.

In schimb, fetitele care au o relatie buna cu tatal sunt mai active social, isi fac usor prieteni, pot face fata mai bine situatiilor de stres, in comparatie cu fetitele lipsite de o interactiune substantiala cu tatii lor, intrucat tatal este cel care permite desprinderea copilului de mama si favorizeaza evolutia copilului spre autonomie si dezvoltarea increderii in fortele proprii.

Relatia tata-fiica este una speciala, numeroase studii si cercetari demonstrand ca tatii au un rol foarte important in maturizarea psiho-afectiva si de formare a personalitatii fetei, in formarea respectului de sine al fiicelor, tatal este cel care prin atitudinea sa fata de infatisarea fetelor poate influenta grija fata de sine, iar fetele asteapta lauda, sustinere, siguranta. Fetele invata de la tatal lor sa comunice, sa aiba incredere, cu tatal invata de obicei sa inoate, sa mearga pe bicicleta, pe rotile, tatal isi insoteste copiii in jocuri care implica riscuri si ii protejeaza in actiuni si activitati in care ei – copiii – isi demonstreaza puterea, rezistenta, adica sunt valorizati.

Coincidenta nefericita pentru domnia voastra, doamna judecator Alina Ghica, face ca la acelasi complet de luni, 26 noiembrie 2012, de la Sectia a IV-a Civila, sa fie programate si dosarele taticilor LOKODI si IAHN, doua victime ale sistemului patronat de CSM, care incearca de ani de zile sa-si salveze copiii, insa nu reusesc din cauza judecatorilor care actioneaza si gandesc precum sefa lor suprema. Parintii nu mai accepta practicile abuzive, indolenta si/sau lipsa de reactie a puterii judecatoresti, care provoaca nefericirea copiilor si care ignora cadrul legal romanesc si normele europene in materie.

Cu toate ca au trecut cca 2 ani de la decesul fostei sale partenere, tatal Zsolt Lokodi nu si-a putut exercita drepturile parintesti, nu si-a adus copilul la domiciliul patern NICIODATA, pentru ca s-a opus influenta familie materna, care a considerat baietelul drept o mostenire provenita de la raposata sa mama. Judecatoria Sectorului 3 a tergiversat timp de UN AN solutionarea unui dosar civil banal, in care nu avea decat sa constate ca unul dintre parinti a decedat, iar celalalt este in viata si doreste sa-si creasca fiul in buna pace cu familia materna extinsa.

Luni de zile minorul a fost tinut fara drept la domiciliul sotilor Andi Moisescu si Olivia Steer Moisescu, fiindu-i interzis tatalui LOKODI sa-si exercite drepturile parentale unice. Familia Steer Moisescu l-a lasat pe tatal Lokodi doar sa-si vada copilul timp de cca doua ore, fiind preluat dintr-un punct fix si facandu-se eforturi uriase ca acesta sa nu-si poata da seama care este adresa reala a celor doua vedete de la PRO TV si de la ACASA TV.

Este socant ca tocmai tatal Andi Moisescu, in calitate nu numai de parinte, dar si de membru in Comitetul Director al reputatei organizatii  neguvernamentale “SALVATI COPIII”, a ales sa incalce legea si sa comita un abuz oribil asupra unui copil in varsta de 5 ani la data retinerii abuzive si ilegale. Decizia teleastului Moisescu de a-l separa pe copil de propriul tata, de a-l decade din drepturile parentale pe un parinte care-si adora fiul si care doreste sa-l creasca si sa-l educe intr-un mediu familial propice, de a actiona cu o ura atroce impotriva unui om care nu i-a facut nici un rau si care este tatic ca si vedeta PRO TV este cel putin socanta.

Domnul Andi Moisescu se bucura enorm ca este tata al celor doi baieti, dar ii refuza aceeasi fericire si tatalui Zsolt Lokodi, pe care il tine departe cu forta de propriul copil. Iata ce declara presei vedeta PRO TV: “Dar cind imi sare copilul de git si-mi spune „tata“, uitindu-se bucuros in ochii mei, nu-mi mai trebuie nimic.” (Revista TANGO)

Tatal Zsolt a propus un program de trecere graduala a baiatului de la rudele mamei la tatal sau si la familia paterna, asa cum este firesc si benefic pentru copil, cu toate ca domnul Lokodi avea dreptul sa-si ia copilul acasa inca din dec. 2010, fiind unic responsabil din punct de vedere legal de cresterea si educarea fiului sau. Conform art. 98 din Codul Familiei, Dacă unul dintre părinţi este mort, (…) celălalt părinte exercită singur drepturile părinteşti”.  Noul Cod Civil legifereaza la fel. Tatal Zsolt Lokodi a propus familiei Steer Moisescu sa accepte ca toate drepturile de natura succesorala pe linie materna ale fiului sau sa revina matusii acestuia, adica doamnei Olivia Steer Moisescu.

Desi solicitarile tatalui Lokodi erau pertinente, benefice pentru copil, pasnice, intelepte, ele au fost respinse categoric atat de cele doua doamne STEER (Olivia si Elena), dar si – INCREDIBIL! – de un tata -  ANDI MOISESCU - care se lauda cu performantele sale parentale, cu actiunile sale umanitare, cu grija sa dedicata protectiei drepturilor copilului in cadrul „SALVATI COPIII”, cu modelul sau de viata in persoana unui alt tatic (domnul Adrian Sarbu), fiind la randul sau tatal a doi baieti minunati.

Doamna judecator Alina Ghica, tatal Lokodi – justitiabilul care va fi prezent la aceeasi instanta de la Sectia a IV-a  Tribunalul Bucuresti - isi doreste doar sa fie in sfarsit lasat sa-si creasca fiul si sa-l faca fericit, asigurandu-i toate conditiile materiale si afective in acest sens din resurse exclusiv paterne. Din pacate, justitia pe care o patronati nu a facut posibila nici dupa 18 luni de la sesizare inapoierea copilului unui parinte care-si doreste ca statul de drept sa fie functional, iar fericirea fiului sau, posibila. Coincidenta face ca tot de 18 luni si tatal copilului dvs. sa astepte o reactie responsabila din partea dvs. , care sa confirme ca va iubiti cu adevarat copilul si ca intelegeti ca are doi parinti – mama si tata – complementari si la fel de importanti in universul sau familial.

Cat despre Dosarul IAHN, va invit sa descoperiti impreuna cu colegii din CSM cum este posibila in Romania europeana odiseea unui tata, care de cca 5 (CINCI) ANI se lupta IN ACELASI DOSAR cu o justitie sadica si insensibila pentru a-si salva copilul si pentru a determina mama copilului si autoritatile competente sa protejeze interesul superior al unui copil care are o grava problema de sanatate (TETRAPAREZA SPASTICA). Dosarul civil al taticului ROBERT IAHN, aflat in faza de rejudecare dupa ani de eforturi zadarnice de a convinge justitia sa-si faca datoria, se afla dintr-o coincidenta divina pe rolul aceluiasi complet de judecata, la care de luni, 26 noiembrie 2012, veti incerca probabil din nou sa va impuneti punctul de vedere nelegal si netemeinic, care ignora legile in vigoare si afecteaza grav interesul superior al propriului copil.

Doamna Presedinte Alina Nicoleta Ghica,

Alianta T.A.T.A. promoveaza complementaritatea mamei si a tatalui in universul copilului, apara valorile familiei, sustine custodia comuna asupra minorului in caz de divort, afirma importanta ambilor parinti in cresterea si in educarea copilului si promoveaza modelele pozitive parentale, invitandu-va si pe domnia voastra sa sustineti aceste demersuri care sunt benefice pentru societatea romaneasca, dupa ce veti demisiona de la conducerea CSM si veti intelege cat de grav ati gresit ca magistrat, ca cetatean si ca parinte.

Parintii trebuie stimulati sa se implice in cresterea si in educarea propriilor copii, iar discriminarea tatalui in societatea romaneasca trebuie sa devina un fenomen combatut permanent de statul roman si mai ales de justitie. Cei doi parinti sunt la fel de importanti pentru copilul lor, iar complementaritatea lor in viata de familie trebuie promovata permanent.

Totodata, domnia voastra si colegii din magistratura trebuie sa intelegeti ca aveti obligatia de a proteja interesul superior al fiecarui copil a carui soarta este influentata de hotararile judecatoresti pronuntate de magistrati care ar trebui sa lase la usa salii de sedinte propriile nefericiri, frustrari, traume, stereotipuri sau mentalitati retrograde, pentru a demonstra ca Romania este un stat de drept.

Tatici suficient de buni pana la pronuntarea divortului de mamele copiilor sunt redusi de magistrati doar la statutul de platitori de pensie alimentara, fiind brusc considerati nedemni sa se mai implice in cresterea si educarea propriilor copii si fiind deposedati brutal de toate drepturile parentale. Instantele judecatoresti nu tin cont de regula de interesul superior al copilului, contribuind din pacate la abuzarea psihica si chiar fizica a minorilor. Desi multe mame se razbuna pe fostii soti, blocand accesul acestora la fiii sau fiicele lor si otravind relatia tata-copil, ignorand sentintele de stabilire a programului de vizitare si traumatizandu-si grav proprii copii, magistratii si reprezentantii autoritatilor publice abilitate sa intervina asista pasiv la acest fenomen deosebit de nociv pentru societate.

Asemenea domniei voastre, foarte multi magistrati considera ca tatal este un parinte de mana a doua, care poate fi ejectat din viata propriului copil prin pronuntarea unei sentinte judecatoresti care nu tine cont de interesul superior al copilului si de drepturile tatalui acestuia. Asa-numitele programe de vizitare stabilite de catre instantele de judecata sunt simbolice, pentru ca tatal primeste in medie 4 zile pe luna ca sa le petreaca impreuna cu copilul sau, doua saptamani in vacanta de vara si o saptamana in timpul iernii, relatia tata-copil avand astfel enorm de suferit. Adesea programul de vizitare este acordat doar cu conditia sa se desfasoare in prezenta mamei biologice a copilului, ceea ce perturba si mai mult comunicarea tata-copil, atunci cand unul dintre parinti foloseste minorul pe post de arma impotriva celuilalt parinte. Alienarea parentala provocata de parintele care a obtinut custodia copilului, sabotarea premeditata a relatiei tata-copil, desi reprezinta abuzuri psiho-emotionale grave, sunt ignorate de regula de magistrati, parintele-abuzator fiind chiar incurajat sa continue a-si chinui propriul copil si a-l folosi drept arma impotriva celuilalt parinte.

Indolenta, reaua-vointa si neprofesionalismul caracterizeaza din pacate activitatea multor magistrati, determinand tatii nedreptatiti sa se adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Statul roman se va confrunta cu un val de litigii inregistrate la CEDO de taticii romani, pentru a trage un semnal de alarma la nivel european cu privire la discriminarea tatalui de catre justitia romana, desi in Noul Cod Civil a fost legiferata in sfarsit EXERCITAREA AUTORITATII PARINTESTI DE AMBII PARINTI, ceea ce teoretic mai reduce din agresivitatea fenomenului discriminarii tatalui de catre justitia romana.

De foarte multe ori taticii, asemeni fostului sot al Presedintelui CSM, nu pot beneficia de programele de vizitare (ce cumplit suna!), pentru ca mame iresponsabile incalca drepturile copilului si ale tatalui. Tatii apeleaza la executori judecatoresti, la autoritatea tutelara, la directia pentru protectia copilului, formuleaza plangeri penale, pentru a ajunge langa copiii lor. Procurorii ingroapa ani de zile niste dosare clare ca lumina zilei, iar atunci cand se pronunta, socheaza cu solutii de NEINCEPERE A URMARIRII PENALE (NUP) sau stabilesc amenzi administrative sau penale in bataie de joc. Este si cazul colegei dvs. din cadrul CSM, doamna procuror Florentina GAVADIA, care in functia de Prim-Procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 a ignorat plangerile penale ale tatilor separati abuziv si ilegal de proprii copii si i-a lasat pe minori sa fie chinuiti cumplit de parinti iresponsabili. In penitenciare sunt tati condamnati pentru neplata pensiei alimentare, dar pedepsele privative de libertate sunt tabu, atunci cand parintii-alienatori trebuie sa dea socoteala pentru refuzul de respecta sentintele privind programele de relatii personale ale taticilor cu proprii copii. Dubla masura folosita de magistrati face ca tatii implicati in cresterea si educarea propriilor copii sa fie tratati ca niste infractori periculosi, atunci cand cer justitiei sa le protejeze drepturile lor si ale fiilor si fiicelor acestora.

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI?! Toata autoritatile il invoca si cu toate astea il ignora permanent, lasand copiii traumatizati si pe tatici chinuindu-se de dorul si de mila micutilor lor. Instantele sunt populate de judecatoare de regula, care discrimineaza grav tatii, deoarece adesea obiectivitatea lor este afectata de experiente personale nefericite. Tatii platesc de regula nu doar din cauza indolentei sau neprofesionlismului multor magistrati, ci din din cauza relei-vointe induse de rateurile procurorului sau judecatorului in plan personal, in viata de familie sau de cuplu. Este foarte important ca evaluarile psihologice periodice ale magistratilor sa-i tina departe de sala de judecata pe cei afectati grav de dramele personale si sa-i protejeze pe justitiabili de furia unor magistrati, care isi pierd echilibrul, nedreptatesc tatii si chinuie copii nevinovati.

Alianta T.A.T.A. nu mai accepta ca tatii sa fie discriminati si jigniti de Justitia Romana si isi va spori eforturile pentru a-i determina pe magistrati sa solutioneze responsabil, profesionist si cu celeritate cauzele cu privire la minori si la familie. Cei mai multi tatici isi iubesc copiii si vor sa fie implicati cantitativ si calitativ in cresterea si in educarea acestora, neacceptand ca drepturile elementare ale lor si ale copiilor sa fie incalcate brutal chiar de catre cei obligati prin lege sa vegheze la respectarea lor si sa sanctioneze incalcarea acestor drepturi. Societatea romaneasca trebuie sa se vindece, iar domniile voastre, magistratii romani, aveti un rol crucial in combatarea unor fenomene nocive pentru societate! De aceea consider ca locul domniei voastre, doamna judecator Alina Ghica, nu mai este in Consiliul Superior al Magistraturii!

Reglementarea autoritatii parintesti comune in NOUL COD CIVIL, stabilirea unei proceduri clare si uniforme la nivel national de efectuare a rapoartelor de ancheta sociala, decaderea din drepturile parentale ale celor care ignora sau incalca sentintele judecatoresti privind asa-numita custodie comuna, stabilirea locuintei copilului sau a programului de legaturi personale, solutionarea cu celeritate a dosarelor penale privind relele tratamente acordate minorului, abandonul de familie si nerespectarea hotararii judecatoresti, combaterea violentei in familie prin sanctionarea drastica a acestor abuzuri, pedepsirea mai dura a celor care se fac vinovati de abuzarea fizica sau psihica a minorilor, reglementarea clara a relatiei institutionale dintre Autoritatea Tutelara si Directia pentru Protectia Copilului, instaurarea obligativitatii de a se evalua psihologic parintii si copiii in cadrul proceselor de divort si de incuviintare a masurilor privind minorii, toate acestea reprezinta deziderate ale Asociatiei T.A.T.A. si ar trebui urmarite si sustinute si de magistratii romani dornici sa performeze profesional si sa serveasca interesul public, inclusiv de magistratii ALINA GHICA si CRISTI DANILET.

Informatii suplimentare despre asociatia care a initiat in Romania legiferarea custodiei comune, care militeaza pentru protectia si promovarea drepturilor copilului si combate cu succes fenomenul discriminarii tatalui in societate, in justitie, in scoli si in spitale, pe care membrii CSM doresc sa o dizolve pentru ca afirma public adevaruri incomode despre justitia romana se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, de pe pagina web a T.A.T.A. http://www.t-a-t-a.ro/

PRESEDINTE,

Bogdan Draghici

ANEXA:

LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor stipuleaza urmatoarele:

ART. 4  (1) Judecătorii si procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertăţile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesională continua.

ART. 5 (2) Judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie in cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor si interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţa, in scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afectează îndeplinirea impartiala a atribuţiilor de serviciu.

ART. 34 (1) Înainte de a începe sa-si exercite funcţia, judecătorii si procurorii depun următorul jurământ: “Jur sa respect Constituţia si legile tarii, sa apar drepturile si libertăţile fundamentale ale persoanei, sa-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, constiinta si fără partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

ART. 90 (1) Judecătorii si procurorii sunt datori sa se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.  (2) Relaţiile judecătorilor si procurorilor la locul de munca si in societate se bazează pe respect si buna-credinţa.

ART. 97 (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, in legătura cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

ART. 98  (1) Judecătorii si procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.

CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRATILOR

Art. 10 : Magistratii au îndatorirea de a contribui la garantarea suprematiei legii si a statului de drept, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

Art. 21: Atât în exercitarea atributiilor profesionale cât si în afara acestora, magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în functie si în societate. Magistratii trebuie sa apere prestigiul puterii judecatoresti printr-o comportare adecvata în relatiile cu justitiabilii, cu colegii, cu reprezentantii celorlalte organe ale statului, cu întregul corp social.

Art. 22: Magistratilor nu le este îngaduit sa pretinda sau sa accepte sa-si rezolve interesele personale, familiale, sau ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, fiindu-le cu desavârsire interzis sa se foloseasca de calitatea lor de magistrati pentru a obtine avantaje sau prioritati în rezolvarea unor astfel de interese.

ANEXA 2

În aprecierea interesului superior al minorei vă solicit să observaţi şi concluziile specialiştilor în psihologie privind  importanţa tatalui în creşterea şi in educarea copilului.

“Rolul si functia tatilor nu mai sunt aceleasi ca acum cincizeci de ani. Locul pe care il ocupa sau pe care ar trebui sa-l ocupe langa fiica lor, inca din primii ani de viata ai acesteia, s-a schimbat considerabil. S-a trecut de la un model patriarhal, inaccesibil, la un model paternal cu care o fiica poate direct sa se identifice, cu conditia ca acest lucru sa merite efortul. Si, inevitabil, relatia intre un tata si fiica lui s-a modificat din aceasta cauza. Astazi, un tata participa afectiv si concret la formarea fiicei lui inca din primele ei luni de viata; toate studiile pe aceasta tema confirma acest lucru. Ce transformare in doar cateva decenii! Astazi, mai mult decat ieri, fetele se pot identifica cu tatal lor in toate domeniile vietii: in viata scolara, in modul lor de viata, in independenta pe care o au, in viata afectiva si amoroasa, in reusita sociala.” (Alain Braconnier – Cum sa fii un tata bun pentru fiica ta)

“Un studiu semnat de Marissa Diener (2002) la University of Utah a demonstrat că bebelusii (în vârstă de 12 luni) care au o relatie apropiată cu tatăl lor par mai rezistenti la stres decât ceilalti. Bebelusii care au avut o relatie bună cu tatii lor au folosit mai multe strategii interpersonale decât ceilalti. Concluzia autoarei are implicatii deosebite: “se pare că există ceva unic la tati, care le conferă copiilor oportunităti diferite de a-si regla emotiile” (Broughton, 2002 pag. Al).

Studii cum ar fi cel realizat de Pruett (1987) au arătat că bebelusii de sase luni, ai căror tati se jucau frecvent cu ei, au înregistrat scoruri superioare la Testul Bailey privind Dezvoltare Mentală si Motrice. Parke (1981) a observat că acei copii ai căror tati au petrecut mai mult timp cu ei erau mai activi social si puteau face fata mai bine situatiilor de stress, în comparatie cu copiii relativ lipsiti de o interactiune substantială cu tatii lor. O a doua femeie nu poate juca rolul tatălui. De fapt, McLanahan si Sandefur (1994) au constatat că copiii care locuiau cu mama si bunica se descurcau mai prost la adolescentă, în comparatie cu cei care locuiau cu un singur părinte. Biller (1993) a concluzionat că bărbatii care fuseseră lipsiti de tată aveau acum sanse mai mari să recurgă la comportamente agresive, masculine, oarecum recuperatorii. Studiul său, bazat pe mai mult de 1.000 de surse separate, a demonstrat în mod repetat efectul pozitiv al tatilor asupra copiilor.

Pruett (1993) a sumarizat deosebita lucrare a lui Erik Erikson, unul dintre cei mai apreciati psihologi în domeniul dezvoltării, care a remarcat că mamele si tatii iubesc în maniere diferite. Iubirea tatilor este caracterizată prin instrumentalitate si mai multe asteptări, în timp ce iubirea mamelor este mai protectivă, mai expresivă si mai integratoare. Mamele au grijă de cei mici. Tatii îi supraveghează. Mamele sunt îngăduitoare. Tatii negociază. Tatii se concentrează pe relatiile extra-familiale, pe abilitătile sociale si pe legarea de prietenii. Adolescentii care au relatii bune cu tatii lor posedă abilităti sociale superioare, manifestă mai multă încredere si sunt mult mai siguri pe ei. Acolo unde există un tată în casă, sunt mai putine cazurile de relatii sexuale la adolescenti.

Care sunt consecintele lipsei tatălui? Alfred Masser, psihiatru la Northside Hospital din Atlanta, Georgia, a remarcat faptul că tot mai multi copii care solicită asistentă psihiatrică suferă de pe urma lipsei tatălui (1989). Blankenhorn (1995) a arătat că lipsa tatălui este cauza primară a declinului copiilor în societatea de azi, fiind asociată cu probleme sociale cum ar fi sarcini la adolescentă, abuz infantil si violentă casnică împotriva femeii.

Cercetările extensive desfăsurate în timp au dovedit categoric importanta mamelor în dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Cercetările recente oferă dovezi clare privind importanta tatilor în dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Există dovezi la fel de suficiente si în ceea ce priveste consecintele lipsei tatălui si relatia dintre aceasta si dificultătile serioase din viata copiilor, dar si costurile pentru societate.” (prof. dr. univ. A. Dean Byrd - Complementaritatea genurilor si cresterea copiilor: traditia si stiinta sunt de acord) Dr. Byrd este presedintele Fondului Thrasher pentru Cercetare si profesor de medicină la University of Utah, cu activitate în cadrul Ministerului Familiei si Medicinei Preventive si în cadrul Departamentului de Psihiatrie. În plus, dr. Byrd detine functia de director adjunct în cadrul Departamentului de Studii Familiale.