“Omule de stat! Nu stânjeni magistratura taţilor; E mai sacră decât a ta.” - (Pitagora – Legile morale şi politice)

Abuzul psiho-emotional comis de demnitarul CNA asupra elevilor care i-au suportat cu stoicism discursul halucinant in cadrul Programului “SCOALA ALTFEL” nu trebuie sa ramana nepedepsit, iar demisia ori demiterea din functia de demnitate publica este cea mai blanda sanctiune pe care o poate suporta doamna Laura Georgescu, care s-a compromis si in calitate de cadru didactic.

In conditiile in care presedinta CNA nu va demisiona din functie, cele doua organizatii parentale vor sesiza atat toate comisiile parlamentare din Camera Deputatilor si din Senatul Romaniei, care au competenta sa analizeze gravele derapaje ale demnitarului Georgescu (Invatamant, Egalitatea de sanse, Abuzuri, Drepturile omului s.a.) cat si Ministerul Educatiei Nationale, in conditiile in care faptele oribile ale acesteia s-au petrecut in mediul scolar.

Abuzul grav al doamnei Laura Georgescu intra atat sub incidenta legii penale (INFRACTIUNEA DE RELE TRATAMENTE APLICATE MINORILOR) cat si sub incidenta Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, fiind asadar pasibila atat de tragerea la raspundere penala cat si la sanctionarea sa pe cale administrativa (AMENDA). Organizatiile parentale vor formula plangere penala impotriva doamnei Georgescu si vor solicita Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie sa o sanctioneze pe presedinta CNA.

Este evident ca un demnitar al statului roman, care ar trebui sa fie garantul respectarii drepturilor copilului in mediul audio-vizual, nu mai poate ramane in functia de PRESEDINTE al CNA, in conditiile in care este un abuzator al copiilor, ii jigneste grav pe elevi, ii discrimineaza pe criterii de gen, de trasaturi fizice, de nivel intelectual.

De altfel, organizatiile parentale vor adresa o petitie si [..citeste tot]

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si Alianta T.A.T.A. solicita ministrului educatiei organizarea unei dezbateri publice autentice si transparente cu privire la stabilirea structurii anului scolar 2014-2015, care sa presupuna gazduirea de catre Ministerul Educatiei Nationale pana la data de 1 iulie anul curent a unei sedinte a Comisiei de dialog social, cu invitarea reprezentantilor organizatiilor parentale interesate.

In conditiile in care ministerul de resort va ignora apelul parintilor si va dimensiona anul scolar viitor fara implicarea reala a parintilor in stabilirea structurii anului de invatamant, ignorand propunerile pertinente ale acestora, care tin cont de interesul superior al copiilor si de coordonatele vietii de familie, “PARINTI PENTRU COPII” si T.A.T.A. vor contesta actul normativ la instanta de contencios administrativ, reclamand faptul ca nu s-a organizat o dezbatere publica de calitate si nu s-a tinut cont de cadrul legal existent (Legea nr. 52/2003, Legea nr. 319/2009) si de interesul superior al copiilor din sistemul de invatamant romanesc.

Cele doua organizatii parentale solicita modificarea proiectului de ordin al ministrului si implicit redimensionarea structurii anului scolar 2014-2014, dupa cum urmeaza:

Anul scolar sa inceapa mai devreme cu cca o saptamana, adica vineri, 5 septembrie 2014, pentru a da posibilitatea unitatilor de invatamant sa parcurga mai usor activitatile de ordin administrativ aferente deschiderii anului de invatamant si parintilor sa participe la ceremoniile aferente, in conditiile in care exista un cadru legal de ultima ora, care le permite sa solicite la locul de munca o zi libera in acest sens;

· Vacanta de iarna sa fie majorata de la doua la trei saptamani, in perioada sambata, 20 decembrie 2014 – duminica, 11 ianuarie 2015, tinand cont de sarbatorile religioase si de conditiile meteo, care sunt caracterizate de regula de caderi masive de zapada;

· Vacanta din perioada 1-9 noiembrie 2014, dedicata invatamantului primar si prescolar sa se desfiinteze, in conditiile in care nu are un efect benefic asupra sistemului de invatamant;

· Vacanta intersemestriala programata in perioada 31 ianuarie – 8 februarie 2015 sa se desfiinteze, in conditiile in care semestrul I se va incheia vineri, 19 decembrie 2014, iar saptamana respectiva sa se adauge vacantei de primvara propuse de ministerul de resort;

· Vacanta de primavara sa creasca de la o saptamana la doua saptamani, in perioada sambata, 4 aprilie – duminica, 19 aprilie 2014, pentru a tine cont astfel si de Pastele catolic si a le da posibilitatea elevilor sa se bucure in cadrul familial de sarbatoarea religioasa;

· Saptamana “SCOALA ALTFEL” sa se organizeze in perioada 4-9 mai 2015, in conditiile in care proiectele si activitatile selectate trebuie sa presupuna implicarea parintilor, fiind asadar un program care se bazeaza pe parteneriatul SCOALA – FAMILIE. Este firesc ca saptamana respectiva sa se desfasoare intre ZILELE PARINTILOR, asa cum sunt acestea reglementate prin Legea nr. 319/2009 privind instituirea ZILEI MAMEI si a ZILEI TATALUI, adica primele duminici din luna MAI. Pana in prezent, Ministerul Educatiei Nationale a ignorat total cele doua sarbatori legale instituite de Legea nr. 319/2009, desi a afirmat permanent ca-si doreste un parteneriat de calitate cu parintii elevilor si ca-i implica pe acestia in luarea deciziilor importante de ordin educational. In aceeasi perioada este sarbatorita si ZIUA EUROPEI, fiind asadar un motiv in plus pentru ca “SCOALA ALTFEL” sa nu se desfasoare in perioada propusa de minister (6-10 aprilie), ci intre ZIUA MAMEI (3 mai 2015) si ZIUA TATALUI (10 mai 2015), in preajma ZILEI INTERNATIONALE A FAMILIEI (15 mai), in conditiile in care programele saptamanii cu pricina sunt dedicate si relatiei SCOALA-FAMILIE. Ministerul Educatiei Nationale solicita de altfel tuturor unitatilor de invatamant sa incurajeze participarea parintilor  la activitatile care se preteaza la acest tip de deschidere spre comunitate.

Informatiile suplimentare se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ .

PRESEDINTE,

Bogdan Draghici

ORDINUL MINISTRULUI EDUCATIEI PRIVIND STRUCTURA ANULUI SCOLAR 2014-2015 (PROIECT)

anexa-_ordin_structura_an_scolar_2014_2015

ordin-structura-an-scolar-2014_2015

Legea 319/2009 pentru instituirea Zilei Mamei si a Zilei Tatalui


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 694 din 15 octombrie 2009
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Prima duminica a lunii mai se instituie ca Ziua Mamei.
Art. 2
A doua duminica a lunii mai se instituie ca Ziua Tatalui.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PETITIA FUNDATIEI “PARINTI PENTRU COPII” ADRESATA AVOCATULUI POPORULUI

Spre stiinta,

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

UNIUNII NATIONALE A BAROURILOR DIN ROMANIA

COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

MINISTERULUI JUSTITIEI

MINISTERULUI MUNCII SI FAMILIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL ROMANIEI

Domnule Avocat al Poporului,

Subsemnatul DRAGHICI GHEORGHE BOGDAN, in calitate de Presedinte al Fundatiei “PARINTI PENTRU COPII” si al Aliantei T.A.T.A., tel./fax 021.345.0123, 0723.568280, 0744.148965, e-mail draghicib@gmail.com, http://www.t-a-t-a.ro/,

Va aduc la cunostinta ca in ultimele 5-6 luni am constatat ca sistemul public de protectie a copilului nu mai functioneaza, iar dosarele civile si penale aflate pe rolul justitiei romane sunt blocate ca urmare a demersurilor facute de Colegiul Psihologilor din Romania prin care a fost interzisa furnizarea de servicii de evaluare si de consiliere psihologica de catre psihologii incadrati la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), la Serviciile de Autoritate Tutelara si in sistemul de invatamant.

Cu toate ca am solicitat public Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiului Psihologilor din Romania, Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Directiei Protectia Copilului din cadrul Ministerului Muncii si Familiei precum si Ministerului Justitiei sa initieze si/sau sa adopte de urgenta masuri menite sa protejeze drepturile copiilor si ale parintilor din Romania, sa asigure functionalitatea retelei publice nationale de protectie a copilului, sa protejeze interesul superior al copilului in actul de justitie si in activitatea profesionala a tuturor celor care relationeaza cu minori, nu au aparut pana in prezent reactii pozitive din partea persoanelor juridice mentionate mai sus.

Printre drepturile constitutionale incalcate flagrant de Colegiul Psihologilor din Romania prin deciziile luate la finalul anului trecut le mentionez pe cele garantate de art. 49 (Protectia copiilor si a tinerilor), de art. 50 (Protectia persoanelor cu handicap), la care se adauga drepturile copiilor reglementate de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, culminand practic cu ignorarea interesului superior al minorilor intr-un stat din Uniunea Europeana.

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si T.A.T.A. va trimite asadar un S.O.S., solicitandu-va sa interveniti imediat pentru a determina justitia romana, autoritatile si institutiile publice competente sa protejeze interesul superior al copiilor, in conditiile in care acestia sunt privati de aproape 6 (sase) luni de serviciile publice de evaluare si de consiliere psihologica furnizate GRATUIT minorilor si familiilor acestora pana in luna noiembrie 2013.

In prezent exista un blocaj generalizat la nivelul justitiei romane, care nu mai poate solutiona cauzele civile si penale in care trebuie incuviintate masuri privind minorii, desi magistratii au obligatia de a pronunta solutii cu celeritate si in interesul fiecarul copil in dosarele respective.

Majoritatea magistratilor nu cunoaste ori nu aplica prevederile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, asa cum a fost modificata la finalul anului 2013 si a fost republicata in luna martie 2014, dupa ce Monitorul Oficial a amanat cca 6 luni republicarea unei legi speciale exceptional de importanta pentru societatea romaneasca.

Judecatorii si procurorii se mai adreseaza inca in prima faza Directiilor de Protectia Copilului (DGASPC) pentru a se efectua evaluari psihologice ale minorilor, irosind termene pe banda rulanta cu demersuri birocratice inutile si cronofage, la finalul carora sunt obligati sa constate ca DGASPC  si Autoritatea Tutelara nu mai sunt competente sa ajute magistratii la solutionarea dosarelor cu minori si sa furnizeze rapoarte de evaluare psihologica. La fel de grav este ca nici Colegiul Psihologilor din Romania (CPR) nu a inteles nici dupa cca 6 luni ca decizia adoptata cu privire la psihologii din reteaua publica are un efect devastator asupra tuturor copiilor din Romania si a familiilor acestora, punand chiar in pericol viata a zeci de mii si chiar sute de mii de minori aflati in dificultate, abuzati, neglijati ori abandonati, al caror interes superior ar trebui permanent protejat si de CPR.

Domnule Victor Ciorbea, in calitate de Avocat al Poporului, va solicit sa constatati faptul ca decizia Colegiului Psihologilor din Romania (CPR) a condus la crearea unui monopol profitabil pentru expertii psihologi care figureaza in TABLOUL intocmit de Institutul de Psihologie Judiciara, condus chiar de catre domnul Iulian Laurentiu Stefan, directorul juridic al CPR.

Si mai grav este ca CPR raspunde nenumaratelor solicitari trimise de catre magistratii care solutioneaza cauzele cu minori aflate pe rolul instantelor civile si penale, indicandu-le acestora o lista de doar 4 nume de psihologi agreati de conducerea Colegiului, care pot realiza expertizele psihologice necesare justitiei. Este evident imposibil pentru cei cativa supra-oameni din sectorul privat - recomandati de CPR - sa solutioneze cu celeritate SUTE si chiar MII de solicitari privind efectuarea unor evaluari psihologice in cazul copiilor si al parintilor acestora.

“Magnificii” promovati de catre domnul dr. Stefan Iulian Laurentiu, in dubla sa calitate de Presedinte al Institutului de Psihologie Judiciara si de director juridic al Colegiului Psihologilor din Romania sunt urmatorii psihologi: VLADISLAV ELENA OTILIA, NANU ELENA DOINITA, BIGAN VERONICA ALINA, CHIRIAC JENICA VALENTINA.

Desi magistratii au nevoie de cca jumatate de an de un tabel al expertilor psihologi avizat si de Ministerul Justitiei, dupa modelul expertilor mobiliari si imobiliari, Colegiul Psihologilor din Romania, Ministerul Justitiei, Ministerul Muncii si Familiei precum si Consiliul Superior al Magistraturii nu au solutionat pana in prezent aceasta problema care a dus la blocarea actului de justitie tocmai in domeniul cel mai important: MINORI SI FAMILIE.

Privarea copiilor romani de serviciile GRATUITE de consiliere si de evaluare psihologica ale retelei publice de protectia copilului este efectul deciziei Colegiului Psihologilor din Romania de a pune sub interdictie psihologii Autoritatii Tutelare si ai DGASPC.

Marea majoritate a familiilor din Romania nu poate apela CONTRA COST la serviciile psihologilor din reteaua privata, ceea ce aduce tara noastra intr-o pozitie unica la nivelul Uniunii Europene, in conditiile in care statul roman nu protejeaza interesul superior al copiilor si nici drepturile acestora.

Autoritatile publice locale nu au alocat inca resursele bugetare importante necesare decontarii serviciilor de evaluare si de consiliere psihologica pe care le furnizeaza in prezent DOAR reteaua cabinetelor si societatilor private. Astfel, toate dosarele retelei publice de protectia copilului in care se ancheteaza abuzuri carora le-au cazut victime copiii din Romania nu pot fi solutionate, iar interesul superior al copilului a fost practic pulverizat de catre CPR. In Romania, in 2014, nu mai poate beneficia de măsurile de protecţie specială, instituite de Legea nr. 272/2004, copilul abuzat sau neglijat, copilul ai cărui părinti sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela, copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora, copilul găsit sau copilul părăsit în unităţi sanitare, copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal, deoarece atat magistratii cat si reprezentantii DGASPC nu mai pot fructifica in determinarea interesului superior al fiecarui copil rapoartele de evaluare psihologica realizate prompt si profesionist de psihologi experimentati.

Datele suplimentare privind criza grava pe care o traverseaza PROTECTIA COPILULUI IN ROMANIA si paralizia ACTULUI DE JUSTITIE in cauzele cu minori se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ si http://parintipentrucopii.eu/ , unde sunt postate si probe in sustinerea petitiei.

PRESEDINTE,

Draghici Gheorghe Bogdan

adresa-cpr5

adresa-ipj2circulara-cprimg-140424150948-0001

img-140424150948-0002img-140424150948-0003

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” in colaborare cu Alianta T.A.T.A. organizeaza in perioada 11 aprilie – 1 iunie 2014 Campania Nationala de Promovare a Drepturilor Copilului, a Custodiei Comune Parentale si a Zilelor Parintilor, lansata la Cluj Napoca vineri, 11 aprilie 2014, cu prilejul primei conferinte regionale dintr-o serie care se va incheia de 1 IUNIE la Oradea.

Cele doua organizatii parentale solicita Guvernului si Parlamentului Romaniei, administratiei publice locale, Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiului Psihologilor din Romania, Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania sa initieze si/sau sa adopte de urgenta masurile menite sa protejeze drepturile copiilor si ale parintilor din Romania, sa asigure functionalitatea retelei publice nationale de protectie a copilului, sa impuna criteriile privind determinarea interesului superior al copilului in actul de justitie si in activitatea profesionala a tuturor celor care relationeaza cu minori.

T.A.T.A. si “PARINTI PENTRU COPII” trimit un S.O.S. autoritatilor de mai sus, solicitandu-le sa intervina imediat pentru a proteja interesul superior al copiilor din Romania care sunt privati de aproape 6 (sase) luni de serviciile publice de evaluare si de consiliere psihologica furnizate GRATUIT minorilor pana in luna noiembrie 2013.

Colegiul Psihologilor din Romania a decis la finalul anului trecut, dupa ani de tergiversare in adoptarea unor solutii pertinente si imperios necesare solicitate de T.A.T.A., sa interzica psihologilor din [..citeste tot]

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII (CNCD) a gazduit astazi, 11 februarie 2014, confruntarea partilor in DOSARUL TICHETELOR DISCRIMINATORII, la care au participat presedintele Fundatiei “PARINTI PENTRU COPII” si al Aliantei Antidiscriminare a Tuturor Taticilor - T.A.T.A., in calitate de petent, si reprezentanta SODEXO PASS ROMANIA SRL, absentand EDENRED ROMANIA.

Petentul a subliniat faptul ca nu doreste amendarea celor doua societati comerciale, ci vizeaza doar emiterea unei recomandari de catre CNCD, prin care sa se solicite emitentilor să ţină cont de principiul egalităţii de gen la alegerea imaginilor imprimate pe tichetele de valoare (cadou, de masa, sociale, de cresa s.a.) si sa evite astfel stereotipurile negative si mentalitatile retrograde evidentiate din pacate in prezent de imagistica tichetelor criticate de T.A.TA. si de „PARINTI PENTRU COPII”.

CITATIA CNCD

Reprezentanta SODEXO PASS ROMANIA SRL a afirmat in cadrul audierii ca, desi societatea comerciala este „o unitate emitenta de tichete de valoare, deci un comerciant, liber in alegerea imaginilor pe care sa le utilizeze pentru designul tichetelor de valoare” si „nu poate fi obligat nici la alegerea unor imagini depersonalizate, atata vreme cat imaginile alese sunt decente, neofensatoare si transmit o imagine placuta”, este pregatita sa renunte la imaginile folosite pana in prezent si sa le inlocuiasca prompt cu altele mai potrivite, daca CNCD va recomanda acest demers si va constata ca sunt fondate criticile din petitia care face obiectul Dosarului nr. 871/2013.

Luand act de reactia inteleapta a SODEXO PASS ROMANIA, petentul a decis sa apeleze la un mediator profesionist, pentru a incerca solutionarea pe cale amiabila a disputei cu emitentii tichetelor discriminatorii, in conditiile in care CNCD a fixat termenul final pentru depunerea concluziilor scrise de ambele parti la data de 25 februarie 2014.

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si T.A.T.A. au analizat toate tichetele de masa, de vacanta, de cresa, cadou si sociale elaborate, imprimate si furnizate de companiile SODEXO si EDENRED, concluzionand ca mesajul vizual transmis de acestea este profund discriminatoriu pe criteriu de gen si de statut familial.

Tichetele induc si promoveaza prin imagini stereotipuri si credinte depasite precum si mentalitati retrograde, promovand segregarea rolurilor de gen si discriminarea tatilor si a barbatilor. Studiind tichetele-specimen valabile pentru anul 2014 si disponibile pe paginile web ale companiilor vizate de prezenta plangere, oricine poate constata preponderenţa stimulilor vizuali care conţin simboluri de implicare şi de prestigiu social si familial de tip feminin si matern. Din pacate, SODEXO si EDENRED au decis sa nu promoveze FAMILIA si CUPLUL PARENTAL. Tichetele de CRESA prezinta imagistic doar MAMA si COPILUL, promovand asadar exclusiv rolul si implicarea materna in cresterea si in educarea prescolarilor, in conditiile in care zeci de mii de tatici se afla in concediul parental de pana la doi ani, iar legislatia romana garanteaza egalitatea si complementaritatea  parentala prin intermediul asa-numitei custodii comune asupra copilului.

Abordarea celor doua companii emitente este tributara din pacate unor stereotipuri si mentalitati retrograde si discriminatorii conform carora DOAR femeia este responsabila cu achizitionarea alimentelor si tuturor celor necesare familiei si gospodariei, fiind asadar promovate din pacate modele nocive pentru societate.

Tichetele SOCIALE si MEDICA promoveaza EXCLUSIV imaginea cadrelor medicale si a asistentelor sociale care sunt femei si care se ocupa de ingrijirea batranilor, proliferandu-se asadar stereotipuri profesionale si accentuandu-se “genizarea” unui domeniu profesional.

Tichetele de VACANTA si cele CADOU etaleaza DE REGULA tot imaginile unor femei, iar prezenta unor barbati in plan vizual este izolata, ajungandu-se chiar la utilizarea unui chip de barbat care este mascat de un obiect tinut de partenera a carei figura este complet vizibila pe specimenul respectiv.

Companiile SODEXO si EDENRED promoveaza asadar propriile stereotipii şi prejudecăţi discriminatorii prin intermediul tichetelor pe care le emit, iar specimenele acestora probeaza existenta unei discriminarii multiple pe criteriu de gen si de statut familial.

CNCD este chemat asadar sa constate existenta acestei realitati evidentiate de cele doua organizatii neguvernamentale ale parintilor si sa recomande celor doi furnizori de tichete valorice sa ia masurile necesare pentru a determina o deconstrucţie a stereotipiilor de gen şi a realiza o promovare a egalităţii şi a parteneriatului de gen, dar si a complementaritatii celor doi parinti si a implicarii lor consistente si continue in cresterea si in educarea copiilor in cadrul unei vieti de familie echilibrate si armonioase.

Organizatiile parentale nu vizeaza amendarea celor doua societati comerciale, ci doar determinarea acestora de catre CNCD cu ajutorul unor recomandari pertinente si ferme de a elimina abordarea discriminatorie pe care o etaleaza in prezent in zecile de milioane de tichete valorice pe care le tiparesc lunar in Romania si care sunt utilizate de circa jumatate din populatia tarii, avand asadar un impact social deosebit de important.

Tichetele de masa, de vacanta, de cresa, tichetele cadou si cele sociale contribuie la promovarea unor stereotipii şi prejudecăţi de gen si de statut familial, favorizeaza transmiterea şi întărirea anumitor „stereotipuri profesionale”, contribuind astfel la agravarea fenomenului de „genizare” a unor domenii profesionale. T.A.T.A. si “PARINTI PENTRU COPII” considera ca este evidenta in acest caz o discriminare multiplă, adica existenta unei fapte de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare: criteriul de gen si de statut parental.

Fara echivoc, tichetele analizate contin numeroase reprezentari stereotipe cu privire la rolurile de gen si de statut parental, perpetuand o imagine traditionala, anacronica cu privire la acestea. Este nu numai necesara, ci chiar obligatorie, prezentarea vietii de familie si a celei publice/profesionale intr-o maniera flexibila, care sa incurajeze parteneriatul in viata privata si competitia in cea profesionala, precum si conturarea identitatilor multiple si a rolurilor actuale pe care ar trebui sa le indeplineasca reprezentantii ambelor sexe atat in spatiul public/sfera profesionala cat si in cel privat. Consideram ca tichetele valorice (de masa, de cresa, de vacanta, sociale si cadou) in forma lor actuala contin  si propaga o reprezentare profund dezechilibrata a rolurilor de gen si de statut parental in societatea contemporana si nu asigura promovarea egalitatii de gen si a complementaritatii si a parteneriatului parental, in detrimentul ambelor categorii (femei-mame si barbati-tati).

Din februarie  2014, angajatorii vor putea acorda tichete de masa si sub forma de carduri realizate si furnizate de SODEXO, de EDENRED si de CHEQUE DEJEUNER. Exista riscul ca si cardurile respective sa aiba acelasi mesaj vizual discriminatoriu. Singura companie care are in prezent o abordare corecta, echilibrata si nediscriminatorie este CHEQUE DEJEUNER ROMANIA, ale carei tichete valorice reprezinta un exemplu pozitiv de bune practici si de respectare a cadrului legal privind combaterea discriminarii.

Informatii suplimentare privind fenomenul combatut de cele doua organizatii parentale se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ si pe http://parintipentrucopii.eu/, fiind postate si specimenele tichetelor analizate si contestate de T.A.T.A. si de Fundatia “PARINTI PENTRU COPII”.

PRESEDINTE,

Draghici Gheorghe Bogdan

Catre,

CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII (CNCD)

Subsemnatul, DRAGHICI GHEORGHE BOGDAN, cu domiciliul legal în Bucuresti, tel. 0723568280, 0744148965, tel/fax 021.3450123, e-mail draghicib@gmail.com, http://www.T-A-T-A.ro/, Presedinte al Fundatiei “PARINTI PENTRU COPII” si al Aliantei Antidiscriminare a Tuturor Taticilor - T.A.T.A., formulez

PLÂNGERE

Împotriva urmatoarelor persoane juridice:

· SODEXO PASS ROMANIA SRL, avand Nr. inregistrare la Reg. Comertului: J 40/9678/1998, Cod unic de inregistrare: RO 11071295, adresa: Novo Park, cladirea G, str. Fabrica de Glucoza, nr. 5, sector 2, 020331 Bucuresti,
telefon: 0212044646, 0372151617, fax: 021 208 91 00 - 0372 15 16 16; e-mail: info.ro@sodexo.com, http://ro.benefits-rewards.sodexo.com/ro/vreau-sa-castig-cu-sodexo

· EDENRED ROMANIA SRL, avand Nr.inregistrare la Reg. Comertului J40/5659/1998 , Cod unic de inregistrare: RO 10696741, adresa: Calea Serban Voda nr.133, Sector 4, Bucuresti, tel: 021 301 33 11, e-mail: edenred.romania@edenred.com, http://www.edenred.ro

MOTIVELE PLÂNGERII

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si T.A.T.A. au analizat toate tichetele de masa, de vacanta, de cresa, cadou si sociale elaborate, imprimate si furnizate de companiile SODEXO si EDENRED, concluzionand ca mesajul vizual transmis de acestea este profund discriminatoriu pe criteriu de gen si de statut familial.

Tichetele induc si promoveaza prin imagini stereotipuri si credinte depasite precum si mentalitati retrograde, promovand segregarea rolurilor de gen si discriminarea tatilor si a barbatilor.

Studiind tichetele-specimen valabile pentru anul 2014 si disponibile pe paginile web ale companiilor vizate de prezenta plangere, oricine poate constata preponderenţa stimulilor vizuali care conţin simboluri de implicare şi de prestigiu social si familial de tip feminin si matern.

Tichetele de CRESA prezinta imagistic doar MAMA si COPILUL, promovand asadar exclusiv rolul si implicarea materna in cresterea si in educarea prescolarilor, in conditiile in care zeci de mii de tatici se afla in concediul parental de pana la doi ani, iar legislatia romana garanteaza egalitatea si complementaritatea  parentala prin intermediul asa-numitei custodii comune asupra copilului.

Tichetele de MASA emise de SODEXO si de EDENRED (3 modele) prezinta in cele 4 imagini utilizate un singur barbat, care se afla insa doar pe verso in cazul unui specimen valabil in 2014, in timp ce restul imaginilor promovate (3 din 4) prezinta chiar si grupuri feminine. Abordarea companiilor este tributara din pacate unor stereotipuri si mentalitati retrograde si discriminatorii conform carora DOAR femeia este responsabila cu achizitionarea alimentelor si tuturor celor necesare familiei si gospodariei, fiind asadar promovate din pacate modele nocive pentru societate.

tichet-restaurant-edenred-2014

tichet-restaurant-plus-edenred-2014

Tichetele SOCIALE si MEDICA promoveaza EXCLUSIV imaginea cadrelor medicale si a asistentelor sociale care sunt femei si care se ocupa de ingrijirea batranilor, proliferandu-se asadar stereotipuri profesionale si accentuandu-se “genizarea” unui domeniu profesional.

tichet-cresa-edenred-2014

tichet-medica-edenred-2014

tichet-asist-social-edenred-2014

Tichetele de VACANTA si cele CADOU etaleaza DE REGULA tot imaginile unor femei, iar prezenta unor barbati in plan vizual este izolata, ajungandu-se chiar la utilizarea unui chip de barbat care este mascat de un obiect tinut de partenera a carei figura este complet vizibila pe specimenul respectiv.

tichet-vacanta-edenred-2014

Companiile SODEXO si EDENRED promoveaza asadar propriile stereotipii şi prejudecăţi discriminatorii prin intermediul tichetelor pe care le emit, iar specimenele acestora probeaza existenta unei discriminarii multiple pe criteriu de gen si de statut familial.

CNCD este chemat asadar sa constate existenta acestei realitati evidentiate de cele doua organizatii neguvernamentale ale parintilor si sa recomande celor doi furnizori de tichete valorice sa ia masurile necesare pentru a determina o deconstrucţie a stereotipiilor de gen şi a realiza o promovare a egalităţii şi a parteneriatului de gen, dar si a complementaritatii celor doi parinti si a implicarii lor consistente si continue in cresterea si in educarea copiilor in cadrul unei vieti de familie echilibrate si armonioase.

Organizatiile parentale nu vizeaza amendarea celor doua societati comerciale, ci doar determinarea acestora de catre CNCD cu ajutorul unor recomandari pertinente si ferme de a elimina abordarea discriminatorie pe care o etaleaza in prezent in zecile de milioane de tichete valorice pe care le tiparesc lunar in Romania si care sunt utilizate de cca jumatate din populatia tarii, avand asadar un impact social deosebit de important.

Tichetele de masa, de vacanta, de cresa, tichetele cadou si cele sociale contribuie la promovarea unor stereotipii şi prejudecăţi de gen si de statut familial, favorizeaza transmiterea şi întărirea anumitor „stereotipuri profesionale”, contribuind astfel la agravarea fenomenului de „genizare” a unor domenii profesionale.

T.A.T.A. si “PARINTI PENTRU COPII” considera ca este evidenta in acest caz o discriminare multiplă, adica existenta unei fapte de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare: criteriul de gen si de statut parental.

Fara echivoc, tichetele analizate contin numeroase reprezentari stereotipe cu privire la rolurile de gen si de statut parental, perpetuand o imagine traditionala, anacronica cu privire la acestea. Este nu numai necesara, ci chiar obligatorie, prezentarea vietii de familie si a celei publice/profesionale intr-o maniera flexibila, care sa incurajeze parteneriatul in viata privata si competitia in cea profesionala, precum si conturarea identitatilor multiple si a rolurilor actuale pe care ar trebui sa le indeplineasca reprezentantii ambelor sexe atat in spatiul public/sfera profesionala cat si in cel privat. Consideram ca tichetele valorice (de masa, de cresa, de vacanta, sociale si cadou) in forma lor actuala contin  si propaga o reprezentare profund dezechilibrata a rolurilor de gen si de statut parental in societatea contemporana si nu asigura promovarea egalitatii de gen si a complementaritatii si a parteneriatului parental, in detrimentul ambelor categorii (femei-mame si barbati-tati).

Din februarie  2014, angajatorii vor putea acorda tichete de masa si sub forma de carduri realizate si furnizate de SODEXO, de EDENRED si de CHEQUE DEJEUNER. Exista riscul ca si cardurile respective sa aiba acelasi mesaj vizual discriminatoriu. Singura companie care are in prezent o abordare corecta, echilibrata si nediscriminatorie este CHEQUE DEJEUNER ROMANIA, ale carei tichete valorice reprezinta un exemplu pozitiv de bune practici si de respectare a cadrului legal privind combaterea discriminarii.

ok-tichet-social-cheque-2014

Informatii suplimentare privind fenomenul combatut de cele doua organizatii parentale se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ si pe http://parintipentrucopii.eu/ .

tichet-vacanta-sodexo-2014-fata

tichet-cadou-sodexo-2014-fata

tichet-social-sodexo-2014-fata

tichet-masa-gusto-pass-2014-fata

tichet-cresa-sodexo-2014-fata1

COMUNICAT DE PRESA

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si Alianta T.A.T.A. solicita Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Sector 4 si Inspectoratului Scolar General al Mun. Bucuresti sa intervina de urgenta pentru a proteja elevii unei clase a III-a de la Scoala Generala nr. 113 din mun. Bucuresti, care au fost victimele unui abuz fizic si psiho-emotional deosebit de grav provocat de propria invatatoare.

Se impune totodata tragerea la raspundere disciplinara, civila si penala a celor care se fac vinovati de incalcarea grava a legislatiei in vigoare privind protectia copilului si de ignorarea interesului superior al copiilor traumatizati de cadrul didactic.

S.O.S.-ul disperat al parintilor acestui copil abuzat de propria invatatoare a fost trimis si conducerii Ministerului Educatiei Nationale, fiind receptionat atat de ministru cat si de secretarul de stat pentru invatamant preuniversitar, insa pana in prezent nu aparut o reactie din partea celor doi demnitari chemati in ajutor de o mama si de un tata care mai spera inca naiv ca scoala nu este o carcera pentru copilul lor.

Cele doua organizatii parentale fac apel la Colegiul Psihologilor din Romania sa se implice in evaluarea si consilierea psihologica a victimelor acestui abuz grav, fiind necesar ca o echipa de psihologi sa-i ajute pe copii sa treaca peste trauma provocata de propria invatatoare.

Mama unui elev de la scoala sus-numita a contactat Fundatia “PARINTI PENTRU COPII”, solicitand ajutor de specialitate si relatand fapte de o gravitate extrema petrecute la unitatea de invatamant, dupa cum urmeaza:

- In perioada 28.10-01.11.2013, parintele a observat o schimbare in comportamentul copilului sau in ceea ce priveste pofta de mancare. Elevul  CLS era mai nelinistit, mai agitat, avand si tulburari de somn, manifestand totodata dificultati in a-si face temele din cauza unei aversiuni fata de activitatea respectiva, in conditiile in care fiul sau era un elev silitor si cu rezultate foarte bune pe plan scolar pana la data respectiva. Acestor manifestari nu le-a gasit la acel moment o explicatie logica si pertinenta;

- In seara zilei de 10.11.2013, la finalul vacantei aferente invatamantului primar, copilul a inceput brusc sa-i povesteasca mamei despre cele intamplate in ultima saptamana de scoala si anume faptul ca a fost pedepsit de doamna invatatoare sa stea in banca mutate de cadrul didactic cu fata la peretele dinspre usa clasei, fara ca micutul sa aiba voie sa se ridice din banca si nici sa intoarca spre colegi capul sau sa comunice cu acestia nici macar pe durata pauzelor.

- Doamna invatatoare a cerut imperios colectivului de colegi de clasa  sa nu mai vorbeasca sau sa se joace cu el, pentru ca atunci cand se incalca ordinal respective copilul care vorbeste cu CLS  devine “responsabil de el”si daca CLS vorbeste cu cineva si acela ii raspunde, atunci acel copil devine “responsabil de el”, adica de actiunile sale.

- Mai mult decat atat in timpul pauzelor sau cand doamna invatatoare nu era in clasa, colegii erau obligati sa-l pazeasca ca sa nu se ridice si sa nu se intoarca  din banca, devenind astfel veritabili gardieni insarcinati de cadrul didactic cu disciplinarea colegului lor, fiind indemnati sa-l imobilizeze si sa-l forteze sa respecte interdictiile impuse de cadrul didactic.

- La ora de engleza  (miercuri, 30.11.2013) CLS si-a asezat banca in pozitia normala, pentru ca invatatoarea era inlocuita la cursul respectiv de un alt cadru didactic, iar dupa terminarea orei respective, pe timpul pauzei colegii au mutat prompt si ferm banca la loc cu fata la perete, asa cum fusesera instruiti de invatoarea lor. Atunci, copilul abuzat a reactionat si a rezultat o altercatie cu proprii colegi, fiind afectat puternic din cauza regimului restrictiv abuziv instaurat de colectiv la adresa lui la ordinul invatatoarei.

- In urma reactiilor sale de revolta la adresa regimului punitiv impus de propria invatatoare, aceasta i-a cerut sa dea o declaratie pe o foaie de hartie, sa-si povesteasca faptele asa cum ii dicta cadrul didactic si la final invatatoarea a semnat declaratia copilului meu cu pixul de culoare rosie. Doamna invatatoare i-a cerut minorului sa-i prezinte mamei acea declaratie dictata de catre dansa si sa revina cu ea la scoala semnata de parinte. Copilul i-a prezentat parintelui declaratia respectiva duminica seara, la data de 10 noiembrie, in preziua reinceperii cursurilor, acuzand o stare de agitatie deosebita, pentru ca era convins ca supliciul lui urma sa continue si in cursul proximei saptamani. Atunci mama a aflat ca pedepsirea fiului incepuse marti dimineata, la data de 29 octombrie anul current, atunci cand doamna invatatoare a fost anuntata de colegii de clasa ai baiatului ca acesta avusese o altercatie cu un coleg in ziua anterioara in ultima pauza, atunci cand doamna invatatoare nu se mai afla in incinta scolii.

- Reactia invatatoarei a fost agresiva si violenta la adresa ambilor copii, fiind pedepsit si colegul lui CLS, prin intoarcerea bancii acestui elev cu fata spre fereastra, insa acesta avea voie sa se miste. Pedepsirea acestuia a durat doar 2 zile, adica marti si miercuri, in timp ce CLS a fost sanctionat dur si abuziv pana vineri, copilul crezand chiar ca urma sa continue supliciul si dupa vacanta, pentru ca nu-i comunicase mamei continutul unui bilet trimis de invatoare, prin care i se solicita sa o apeleze atunci cand are timp.

- Duminica seara, dupa ce a aflat cu stupefactie despre chinul copilului, mama a apelat-o telefonic pe doamna invatatoare, pentru a-i solicita lamuriri cu privire la ceea ce se petrecuse in ultima saptamana de scoala. Invatatoarea i-a spus ca a incercat astfel sa-l disciplineze pe CLS, ca este pe drumul cel bun in demersurile sale educative si ca a mai avut succese de acest gen si in cazuri similare anterioare FOLOSIND ACELEASI METODE. Parintele i-a reprosat si ca nu a fost anuntat direct despre indisciplina fiului, iar cadrul didactic si-a justificat decizia de a n-o apela telefonic pe mama prin dorinta domniei sale de a testa sinceritatea copilului.

- Luni, 11 noiembrie, invatatoarea a fost apelata de tatal copilului, care este plecat in strainatate in baza unui contract de munca, iar fostul sot al mamei i-a cerut lamuriri cadrului didactic, fiind revoltat de reactia invatatoarei, care i-a replicat ca NU ESTE CENRALA TELEFONICA, pentru a contacta parintii in asemenea situatie si chiar fiind chiar enervata din cauza ca tatal copilului a deranjat-o cu un apel telefonic.

- In cursul aceleiasi zile parintii au decis sa sesizeze atat conducerea scolii cat si a Inspectoratului Scolar General al Mun. Bucuresti (ISMB) cu privire la gravul abuz psiho-emotional exercitat de cadrul didactic asupra elevului CLS. Doamna director Aurelia Vidovici i-a explicat mamei ca este foarte multumita de performantele didactice ale doamnei invatatoare FLORENTINA SMARANDOIU si ca nu a mai avut plangeri de acest gen din partea parintilor in trecut. La ISMB, mama a relationat cu doamna inspector scolar general adjunct LILIANA TODERIUC si a primit asigurari din partea acesteia ca se va actiona prompt pentru solutionarea cazului reclamat de catre subsemnata. Din pacate promisiunile ISMB nu s-au materializat!

- Vazand ca doamna director o lauda atat de fatis pe doamna invatatoare si realizand ca nu se vor lua masuri de catre aceasta, in conditiile in care in prezenta mamei i-a sfatuit copilul sa-i ignore pe colegii sai chiar daca il jignesc, parintele a decis sa solicite mutarea fiului sau la alta clasa a III-a din cadrul unitatii de invatamant, ceea ce s-a si realizat incepand de marti, 12 noiembrie anul curent.

- Pana luni, 18 noiembrie, nu a mai primit nici un semn din partea conducerii scolii sau a Inspectoratului Scolar, asa ca mama a decis sa apeleze la Fundatia “PARINTI PENTRU COPII”, pentru ca a aflat ca exista un proiect al organizatiei neguvernamentale privind unitatile de invatamant in cadrul carora se petrec abuzuri asupra elevilor similare celui suferit de fiul meu. A contactat conducerea Fundatiei si a solicitat suport pentu solutionarea rapida a acestui caz deosebit de grav, pentru a-si proteja astfel copilul de abuzuri psiho-emotionale si pentru a se asigura ca interesul superior al fiului sau este aparat si in mediul scolar.

- Conducerea Fundatiei “PARINTI PENTRU COPII” a contactat conducerea Scolii nr. 113, a ISMB si a Ministerului Educatiei si a aflat ca ISMB nu a reactionat pana in prezent, deoarece inspectorul desemnat sa verifice sesizarea la fata locului, adica in unitatea de invatamant (domnul inspector PACEARCA) a fost plecat la un curs de formare si se va ocupa de cazul elevului abuzat incepand de luni, 18 noiembrie 2013, in conditiile in care parintii au sperat ca un asemenea abuz va fi cercetat cu prioritate de autoritatea competenta, in speta ISMB. Mai mult, purtatorul de cuvant al ISMB i-a comunicat liderului Fundatiei ca zilnic se primesc la Inspectorat cca 14-15 sesizari privind violenta in scoli si ca personalul ISMB nu face fata unui val atat de mare de violenta scolara.

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, completata si modificata de Legea nr. 257/2013, stipulează următoarele: “Art. 2 (3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. (4) Persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea, creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.(…)

Art. 48, alin. (2) “In cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele didactice, personalul didactic auxiliar si cel administrativ si de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante in cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. (4) Cadrele didactice au obligatia de a referi centrelor judetene de resurse si asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala cazurile de abuz, neglijare, exploatare si orice alta forma de violenta asupra copilului si de a semnala serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, aceste cazuri.”

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” in colaborare cu T.A.T.A. lanseaza un proiect dedicat in primul parintilor preocupati ca elevii sa beneficieze de servicii educationale de buna calitate in unitati de invatamant in care legea este respectata, iar interesul superior al copilului este prioritar pentru cadrele didactice si pentru personalul administrativ.

Proiectul “LISTA NEAGRA A UNITATILOR DE INVATAMANT NERECOMANDATE COPIILOR SI PARINTILOR” are menirea sa depisteze prompt acele gradinite, scoli ori licee, in care abuzurile asupra copiilor si ignorarea drepturilor parentale caracterizeaza din pacate demersul educativ si prestatia manageriala a celor care lucreaza in cadrul unitatilor de invatamant respective.

LISTA NEAGRA va figura on-line INCEPAND CU DATA DE 1 DECEMBRIE 2013 pe WWW.PARINTIPENTRUCOPII.EU si pe WWW.T-A-T-A.RO, fiind permanent actualizata pe baza sesizarilor primite de la cei care detin probe incriminatoare la adresa unitatilor de invatamant certate cu legea, indicandu-se si argumentele (probele) care au impus includerea fiecarei unitati de invatamant pe lista. “LISTA NEAGRA” va indica unitatile de invatamant in care incalcarea legislatiei privind protectia copilului si/sau drepturile parentale reprezinta deja fenomene nocive pentru dezvoltarea elevilor.

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” nu se va limita doar la centralizarea si la publicarea datelor negative primite de la avertizorii de integritate, ci va formula plangeri si sesizari impotriva unitatilor de invatamant vinovate, atunci cand probele acuzatoare sunt de necontestat, in temeiul NOULUI CADRU NORMATIV PRIVIND PROTECTIA COPILULUI care a intrat in vigoare in octombrie 2013, fiind chemate in ajutor urmatoarele autoritati: AGENTIA ROMANA DE ASIGURARE A CALITATII IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR; AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR; INSPECTORATUL SCOLAR; DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA; AGENTIA NATIONALA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA; AVOCATUL POPORULUI; CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII; DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI; PARCHETUL si POLITIA; COMISIILE PARLAMENTARE DE RESORT.

In Romania, copiii inca se mai confrunta cu pedepse crude din partea profesorilor, desi întreaga Europa interzice pedeapsa corporala în scoala. Abuzurile psiho-emotionale sunt des intalnite in unitatile de invatamant. Cazurile extreme, cum sunt uciderea copiilor de catre copii sau sinuciderea elevilor care nu mai pot îndura abuzurile, sunt dovezi ca violenta poate avea consecinte tragice, daca ea nu este combatuta la timp. Scolile sigure sunt scoli fara violenta, iar aceste unitati de invatamant trebuie sa fie create si sustinute de autoritatile publice, de profesori, de elevi, de parinti si de intreaga comunitate.

Romania are astazi o legislatie care interzice lovirea copiilor de catre profesori si abuzul psiho-emotional asupra minorilor si totusi studiile si statisticile ne arata ca mai este înca mult pâna aceasta legislatie va fi pusa în practica. Victimele actelor de violenţă resimt frecvent un sentiment de furie, frustrare, umilinţă, izolare, disperare şi suferă curent de răni fizice sau le e frică de acele răni, mai ales când violenţa este sistematică şi repetată. Victimele riscă, de asemenea, de a nu mai fi interesate de şcoală, de a se pune în situaţie de eşec, de a-şi pierde respectul de sine, de a fi deprimate, a claca nervos şi chiar de a se sinucide. În principiu, tinerele victime ale agresiunilor şi violenţelor suferă mult mai mult de tulburări psihologice şi somatice. Ei au, de asemenea, tendinţa de a lipsi de la şcoală ca urmare a fricii de a fi din nou agresaţi. Printre altele, expunerea la violenţă la şcoală poate provoca un stres post-traumatic, afecţiune gravă care necesită intervenţia terapeutică a unui profesionist. Copiii cu dizabilităţi şi nevoi speciale de educaţie sunt mai susceptibili de a fi victime ale violenţei. Copiii care au nevoie de o atenţie speciala pot fi, de asemenea, tentaţi să-şi rezolve problemele recurgând la violenţă.

Informatii suplimentare privind cazul elevului CLS si fenomenul combatut de cele doua organizatii parentale se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ si pe http://parintipentrucopii.eu.

PRESEDINTE,

Bogdan Draghici

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si Alianta T.A.T.A. solicita Guvernului Romaniei si autoritatilor administratiei locale sa adopte de urgenta masurile care se impun in vederea punerii in aplicare a noului cadru normativ privind protectia si promovarea drepturilor copilului, reprezentat de Legea nr. 257/2013, care a intrat in vigoare din luna octombrie a anului curent.

Sunt necesare proceduri clare si coerente de ordin administrativ pentru ca protectia drepturilor copilului sa nu mai ramana la stadiul de litera moarta in acte normative de inspiratie europeana.

La initiativa T.A.T.A., noua legislatie reglementeaza in sfarsit criteriile de determinare a interesului superior al copilului, care au devenit obligatorii pentru magistratii care solutioneaza litigiile civile si penale privind minorii si pentru reprezentantii autoritatilor si institutiilor publice competente in domeniul protectiei copilului.

Protectia copiilor cu parinti plecati in strainatate a devenit in sfarsit o prioritate pentru statul roman, care a reactionat in sfarsit pe plan legislativ si a combatut fenomenul nociv pentru societatea romaneasca al lasarii minorilor fara protectie parentala si fara conditii optime de crestere si de educare.

Relatiile personale parinte-copil si exercitarea autoritatii parintesti in comun de ambii parinti sunt garantate si protejate suplimentar cu ajutorul noii legislatii de sorginte europeana.

Fundatia “Parinti pentru Copii” si T.A.T.A. critica justitia romana, Directia Protectia Copilului din ministerul de resort, Ministerul Afacerilor Externe si Avocatul Poporului pentru lipsa de reactie la apelurile disperate ale parintilor separati abuziv de copiii lor retinuti in prezent in strainatate contrar interesului lor superior si afectati grav de cazuri de rapiri internationale de minori.

In conditiile in care statul roman nu face aproape nimic pentru a-si recupera copiii sechestrati in afara granitelor Romaniei, cele doua organizatii neguvernamentale au decis sa apeleze la Mediatorul Parlamentului European pentru răpirile internaţionale de copii de către unul dintre părinţi si sa aduca astfel in atentia forului suprem European acest fenomen deosebit de grav ignorat de autoritatile romane.

T.A.T.A. si “PARINTI PENTRU COPII” si-au propus asadar sa-i trimita doamnei Mediator Roberta Angelilli, vicrepresedintele Parlamentului European, in urmatoarele DOUA LUNI, adica pana la Craciun, nu mai putin de 100 (O SUTA) de sesizari din partea unor parinti romani separati abuziv de copiii lor rapiti. Astfel Romania va trece pe primul loc la numarul de cazuri inregistrate pe agenda Mediatorului, care solutioneaza ANUAL cca 50 de cazuri de acest gen.

Totodata, cele doua organizatii ale parintilor solicita Consiliului Superior al Magistraturii, Directiei Protectia Copilului din Ministerul Muncii si Familiei si Colegiului Psihologilor din Romania sa gaseasca de urgenta o solutie optima la problema majora pe care o reprezinta lipsa de competenta a SERVICIILOR DE AUTORITATE TUTELARA si a DIRECTIILOR GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI de a intocmi ANCHETE PSIHO-SOCIALE conforme cu normele legale si deontologice si utile pentru magistratii care solutioneaza cauze cu minori.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat irelevante anchetele psihosociale realizate de catre functionarii de specialitate din cadrul institutiilor publice, curtea considerand ca in aceste cazuri cu minori instantele de judecata trebuiau sa solicite realizarea unei expertize psihologice independente, in urma careia sa fie exprimata o opinie de specialitate a unui expert psiholog.

Colegiul Psihologilor din Romania (CPR) considera la randul sau ca DGASPC si Autoritatea Tutelara nu au calitatea de furnizori de servicii psihologice, nu reprezinta o forma de exercitare a profesiei de psiholog si nu pot efectua evaluari psihologice. CPR chiar a facut deja apel la Directiile de Protectia Copilului ca acestea sa precizeze instantelor de judecata CARACTERUL NEPROFESIONAL, STRICT ADMINISTRATIV al activitatii pe care o desfasoara, pentru ca justitiabilii si instanta de judecata sa poata beneficia de servicii psihologice asigurate de catre furnizorii de servicii psihologice in conditiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog.

Fundatia PARINTI PENTRU COPII si T.A.T.A. vor lansa la 1 noiembrie 2013 un nou proiect menit sa contribuie la reformarea si la modernizarea sistemului de invatamant preuniversitar si anume “LISTA NEAGRA A UNITATILOR DE INVATAMANT NERECOMANDATE COPIILOR SI PARINTILOR”, care va contine pentru inceput cca 100 de unitati de invatamant cu grave probleme de functionare la parametrii normali.

- LEGEA NR. 257/2013 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, in vigoare din luna octombrie 2013, reglementeaza IN PREMIERA IN ROMANIA:

1. Criteriile de determinare a interesului superior al copilului;

2. Protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate;

3. Relatiile personale parinte-copil si exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti;

Cu toate ca legislatia romana, inclusiv NOUL COD CIVIL, a invocat permanent INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI, nici un act normativ nu stabilea pana la adoptarea acestei legi criterii clare de determinare a interesului superior al copilului. De aceea arbitrariul caracteriza din pacate solutiile magistratilor in cauzele cu minori, acestea fiind tributare unor mentalitati retrograde si afisand stereotipuri nocive pentru societatea romaneasca. Dosarele civile si penale in care se stabileau masuri privind minorii erau solutionate adesea pe criterii pur subiective, fara a se tine cont de ofertele parentale, de antecedentele partilor aflate in litigiu, de gradul de atasament al copiilor fata de fiintele dragi din jurul lor, fiind pronuntate solutii care ignorau tocmai INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI.

T.A.T.A. a propus inca din perioada in care se dezbatea in Parlamentul Romaniei NOUL COD CIVIL, ca legea respectiva sa instituie si CRITERII DE DETERMINARE A INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI. Obiectivul T.A.T.A. a fost din fericire atins cativa ani mai tarziu, prin adoptarea prezentei legi privind protectia copilului.

În determinarea interesului superior al copilului, se au în vedere conform acestei legi cel puţin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate,de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la locuinţa copilului, la evaluarea interesului copilului instanţa poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute mai sus şi aspecte precum:

a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-1 implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă;

b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale;

c) situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;

d) istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane;

e) distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă educaţie copilului.

NOUL COD CIVIL, care a intrat in vigoare in octombrie 2011, a reglementat la initiativa T.A.T.A. asa-numita CUSTODIE COMUNA PARENTALA, adica EXERCITAREA AUTORITATII PARINTESTI IN COMUN DE AMBII PARINTI dupa despartirea acestora. Astfel s-a reusit combaterea eficienta a discriminarii tatilor de catre justitia romana, care a fost obligata sa protejeze complementaritatea parentala si sa asigure egalitatea in drepturi si in obligatii a celor doi parinti, subliniindu-se astfel ca MAMA si TATA sunt la fel de importanti in universul copilului si in procesul de crestere si de educare al acestuia.

Noua lege privind protectia copilului completeaza si lamureste prevederile NOULUI COD CIVIL in privinta EXERCITARII AUTORITATII PARINTESTI si a MENTINERII LEGATURILOR PERSONALE PARINTE-COPIL.

“În orice cauză care priveşte drepturi ale copilului, instanţa verifică dacă înţelegerile dintre părinţi sau ale acestora cu alte persoane respectă interesul superior al copilului.

În situaţia în care ambii părinţi exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor se iau numai cu acordul ambilor părinţi.

În situaţia în care, din orice motiv, un părinte nu-şi exprimă voinţa pentru luarea deciziilor prevăzute mai sus, acestea se iau de către părintele cu care copilul locuieşte, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

Ambii părinţi, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita şi de a primi informaţii despre copil, din partea unităţilor şcolare, unităţilor sanitare sau a oricăror alte instituţii ce intră în contact cu copilul.

Un părinte nu poate renunţa la autoritatea părintească, dar se poate înţelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti, în condiţiile art. 506 din Codul civil.

Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

În caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. Criteriile de determinare a interesului superior al copilului vor fi avute în vedere şi la stabilirea programului de relaţii personale şi cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

În sensul prezentei legi, relaţiile personale se pot realiza prin:

a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relaţii personale cu copilul;

b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;

c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit;

d) corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;

e) transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;

f) transmiterea de către persoana la care locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;

g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului.

Părintele la care copilul locuieşte are obligaţia de a sprijini menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu celălalt părinte..

Pentru restabilirea şi menţinerea relaţiilor personale ale copilului, serviciul public de asistenţă socială şi, după caz, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti au obligaţia de a oferi consiliere, oferită de specialitati atât copilului, cât şi părinţilor săi, la solicitarea acestora.

În cazul în care părintele la care copilul locuieşte împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanţă sau convenit de părinţi, părintele la care nu locuieşte în mod statornic poate cere serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială în circumscripţia căruia se află locuinţa copilului, să monitorizeze relaţiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni.

Monitorizarea permite reprezentanţilor serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială, să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuieşte în mod statornic, la înapoierea acestuia, să realizeze intervievarea părinţilor, a copilului şi a persoanelor cu care copilul locuieşte, precum şi a altor persoane, în vederea întocmirii raportului de monitorizare.

La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoana cu atribuţii de asistenţă socială care a întocmit raportul prevăzut mai sus poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, poate recomanda consilierea psihologică a unuia dintre părinţi sau a ambilor, precum şi o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiei personale dintre copil şi părintele la care nu locuieşte.

Raportul de monitorizare se înmânează fiecăruia dintre părinţi şi poate fi folosit ca probă în instanţă.

În vederea asigurării menţinerii relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, precum şi pentru asigurarea înapoierii copilului la locuinţa sa la terminarea perioadei de vizită instanţa poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptăţite, una sau mai multe măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanţii. Măsurile prevăzute anterior pot include:

a) amendă pe ziua de întârziere impusă persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea programului de menţinere a relaţiilor personale ale copilului;

b) depunerea unei garanţii reale sau personale de către părintele sau persoana de la care urmează să fie preluat copilul, în vederea menţinerii relaţiilor personale sau, după caz, la încetarea programului de vizitare;

c) depunerea paşaportului sau a unui alt act de identitate la o instituţie desemnată de instanţă şi, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relaţii personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorităţii consulare competente.”

- STATUL ROMAN ISI ABANDONEAZA COPIII AFECTATI DE RAPIRILE INTERNATIONALE DE MINORI

În cazul în care o căsătorie sau un parteneriat se desface, de multe ori unul dintre parteneri decide să se întoarcă în țara de origine sau să își stabilească reședința într-un stat membru sau neeuropean diferit de cel al celuilalt partener. Dacă acel cuplu are copii, îi revine autorității judiciare competente sarcina de stabili drepturile de custodie și de vizită ale soților/partenerilor.

Cu toate acestea, se poate întâmpla ca unul dintre părinți care nu deține custodia copilului să îl răpească sau să refuze să îl aducă înapoi după o vizită legală sau ca părintele căruia i-a fost încredințat copilul să se mute cu copiii în altă parte, împiedicând de facto dreptul de vizită al celuilalt părinte. În aceste cazuri, nu este numai o încălcare a răspunderii părintești, ci în primul rând o încălcare a dreptului fundamental al minorului de a avea raporturi regulate cu ambii părinți.

Convenţia de la Haga asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii la care au aderat toate Statele Membre reglementează înapoierea copiilor deplasaţi în mod ilicit în străinătate sau reţinuţi acolo în mod ilicit, urmând ca situaţia anterioară acestor fapte să fie restabilită cât se poate de repede. Aceasta serveşte pe de o parte protecţiei copilului, care trebuie să rămână în mediul său obişnuit, pe de altă parte, şi protecţiei părintelui rămas în urmă, căruia, urmare a unei proceduri judiciare în străinătate, îi poate fi de multe ori aproape imposibil participarea la un proces din străinătate.

Condiţiile răpirii de copii sunt îndeplinite, de exemplu, când deplasarea unui copil în străinătate a fost legală, prin exercitarea dreptului la vizită, dar copilul nu este înapoiat în statul de origine la sfârşitul perioadei de vizită.

Dacă în cadrul procedurii apar motive pentru refuzul înapoierii copilului conform Art. 13 lit. b) din Convenţia de la Haga, instanţa va trebui să ia de îndată legătura cu autorităţile Statului Membru de origine, şi să întrebe ce măsuri vor lua acestea pentru protecţia copilului după întoarcerea sa, şi să solicite documentele corespunzătoare, care sunt suficiente, în opinia sa pentru garantarea unei astfel de protecţii. Pentru aceasta poate fi suficientă sensibilizarea autorităţilor pentru protecţia copilului din statul de origine în privinţa situaţiei copilului, sau este necesară o hotărâre judecătorească pronunţată în statul membru de origine. Un simplu indiciu că în statul membru de origine există legi pentru protecţia copilului, nu este suficientă.

Articolul 13: „Prin excepție de la dispozițiile articolului precedent, autoritatea judiciară sau administrativă a statului solicitat nu este ținută să dispună înapoierea copilului, dacă persoana, instituția sau organismul care se împotrivește înapoierii sale stabilește: a) că persoana, instituția sau organismul care avea în îngrijire copilul nu exercita efectiv dreptul privind încredințarea la data deplasării sau neînapoierii, ori consimțise sau achiesase ulterior acestei deplasări sau neînapoieri; sau b) că există un risc grav ca înapoierea copilului să-l expună unui pericol fizic sau psihic sau ca în orice alt chip să-l situeze într-o situație intolerabilă. Autoritatea judiciară sau administrativă poate, de asemenea, să refuse a dispune înapoierea copilului, dacă constată că acesta se împotrivește la înapoierea sa și că a atins a vîrstă sau o maturitate care face necesar să se țină seama de opinia sa. La aprecierea împrejurărilor vizate în acest articol, autoritățile judiciare sau administrative urmează să țină seama de informațiile puse la dispoziție de autoritatea centrală sau orice altă autoritate competentă a statului în care se află reședința obișnuită a copilului privitor la situația sa socială.”

Regulamentul subliniază importanţa posibilităţii date copiilor de a-şi exprima punctul de vedere în procedurile care îi privesc. Audierea copilului este una din exigenţele impuse de abolirea exequaturului pentru dreptul de vizită şi pentru deciziile ce ordonă reîntoarcerea copilului. În egală măsură este posibil ca faptul că minorul nu a avut posibilitatea să fie ascultat să constituie un obstacol în recunoaşterea şi executarea unei decizii în materie de autoritate părintească.

În mod excepţional, însă, un copil poate să nu fie ascultat în procedură în situaţia în care aceasta apare ca inadecvată din punctul de vedere al vârstei şi gradului său de maturitate. Această excepţie însă trebuie să fie interpretată într-o manieră restrictivă.

Regulamentul nr. 2201/2003 prevede criterii uniforme pentru a stabili instanța competentă să pronunțe o hotărâre în materie matrimonială și de responsabilitate parentală, inclusiv în situațiile de răpiri internaționale parentale de minori.

Regulamentul nu modifică procedurile naţionale aplicabile în materia audierii copiilor, cu precizarea că pentru a culege punctele de vedere ale copiilor mai mici ca vârstă este necesară o experienţă şi precauţii speciale, care diferă de cele necesare pentru audierea unui adolescent. Nu este necesar ca minorul să fie ascultat în cadrul unei şedinţe în faţa unei jurisdicţii, ea poate să fie efectuată şi de o autoritate competentă conform legilor naţionale. Chiar dacă ascultarea s-a realizat de un judecător sau de o altă persoană este necesar ca toţi să beneficieze de o formaţie adecvată ce include dezvoltarea unor abilităţi de a comunica mai bine cu minorii şi de a conştientiza riscul presiunilor exercitate de către părinţi. Dacă o audiere este efectuată convenabil şi cu discreţie, ea poate permite copilului să-şi exprime propriile dorinţe, eliberat de sentimente de vină sau responsabilitate.

Este foarte important ca judecătorii instanţelor în cauză să comunice, direct sau prin intermediul Autorităţilor Centrale, pentru a ajunge la o soluţie corespunzătoare.

Un rol important trebuie să joace şi medierea şi soluţionarea extrajudiciară a conflictului, mai ales în domeniul răpirii de copii. Aici se apelează la autorităţile centrale pentru a oferi un sprijin active.

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si T.A.T.A. au decis sa apeleze la suportul Mediatorului Parlamentului European pentru răpirile internaţionale de copii de către unul dintre părinţi.

Rolul Mediatorului este acela de a încerca ajungerea la un acord voluntar între părintele răpitor şi celălalt părinte, interesele copilului (copiilor) acestora fiind primordiale.

Principala responsabilitate a Mediatorului Parlamentului European pentru răpirile internaţionale de copii de către unul dintre părinţi este aceea de a ajuta părinţii în găsirea celei mai bune soluţii pentru bunăstarea copilului lor. În acest sens, trebuie subliniat că sarcina fundamentală a mediatorului este aceea de a garanta respectarea intereselor copilului răpit. Pentru a scuti părinţii şi copii, precum şi alte părţi implicate îndeaproape, precum bunicii, de stresul emoţional şi separările provocate de procedurile judiciare, Mediatorul Parlamentului European furnizează informaţii şi oferă consiliere cu privire la căile alternative de rezolvare a diferendului respectiv, mai precis, desfăşoară o activitate de mediere.

Mediatorul în aceste cazuri poate:

• trimite o scrisoare autorităților centrale ale statelor semnatare implicate, cu scopul de a semnala neregulile identificate în aplicarea dispozițiilor Convenției și de a solicita reintrarea imediată în legalitate;

• prezintă întrebări Parlamentare adresate Consiliului și Comisiei pentru a aduce anomaliile întâlnite în atenția altor Instituții și a le sensibiliza cu privire la căutarea unei strategii de intervenție;

• derularea unei activități de mediere „latu sensu” cu toate autoritățile implicate, părțile și avocații pentru a facilita aplicarea corectă și promptă a procedurilor internaționale în curs.

Biroul Mediatorului Parlamentului desfășoară o activitate sinergică și de colaborare constantă cu toate Instituțiile, în primul rând Comisia, Consiliul, Consiliul Europei și Curtea Europeană de Justiție.

Altă activitate fundamentală este aceea de cooperare cu autoritățile central naționale instituite în temeiul Convenției de la Haga pentru aspectele civile ale răpirilor internaționale parentale de minori.

În plus, sunt foarte importante comunicarea periodică și cooperarea cu ONG-urile active în acest domeniu, precum și cu experți în proceduri de mediere, psihologi, specialiști în psihologia copilului, pedagogi, asistenți sociali, juriști și judecători, pe lângă colaborarea cu Interpol și polițiile naționale.

1. Cazul BOG – Un tata este impiedicat chiar de justitia romana si de autoritatile publice responsabile cu protectia copilului sa-si aduca in tara fiica retinuta in Rep. Moldova;

In noiembrie 2010, mama copilului a decis unilateral si fara sa-l anunte in prealabil pe tata ca sa paraseasca domiciliul comun din Bucuresti, luand-o cu sine si pe fetita cuplului si plecand din Romania la Chisinau in Rep. Moldova, desi nu avea acest drept conform legii, din cauza ca tatal nu-si daduse acordul in acest sens. Ulterior, fiica celor doi parinti a revenit incepand cu vara anului 2011, fiind insotita de bunica sa materna si locuind la domiciliul patern din sectorul 6.

In 2012, mama si bunica materna au obtinut cetatenia romana, avand domiciliul legal pe toata perioada monitorizarii situatiei sale si a declaratiilor acesteia in Bucuresti, in sectorul 6, in imobilul detinut de tatal copilului.

Ulterior, fosta partenera a refuzat sa-i permita minorei sa revina la domiciliul parental comun din sectorul 6, acolo unde se afla de altfel si domiciliul legal al paratei, afectand astfel negativ relatia copil-tata. Copilul a fost retinut asadar abuziv si impotriva vointei paterne la Chisinau, in Republica Moldova.

Autoritatile si institutiiile publice sesizate de tata precum si justitia romana au refuzat sa se implice in solutionarea acestui caz grav in interesul copilului afectat de deciziiile materne, iar cererile formulate de tatal copilului au fost respinse ca nefiind de competenta instantelor romane.

2. Cazul RISTEA – O mama este de 7 ani separata abuziv de fiica sa de un tata care i-a spus propriului copil ca l-a nascut dintr-o cocoasa gestanta;

Pentru a sabota legatura afectiva mama-fiica, tatal copilului si bunicii i-au spus copilului ca a fost nascut de tata dintr-o cocoasa gestanta, din care a fost scos prin cezariana la finalul celor 9 luni de “sarcina”. Copilul a bulversat personalul gradinitei cu marturisiri tulburatoare, care nu au fost insa luate in seama de autoritatile competente sesizate de chinuita sa mama. Dupa ce tatal a parasit Romania si a anuntat ca s-a stabilit cu fiica sa in Germania, justitia valceana si DGASPC Valcea l-au somat sa readuca copilul la Rm.Valcea pentru a fi in sfarsit evaluat psihologic si a-si intalni mama conform hotararilor judecatoresti, fiind luata in sfarsit in calcul si reincredintarea sa catre mama. Fiul directorului penal a refuzat categoric, cerand sa fie platit cu bani multi de catre statul roman pentru a da curs solicitarilor si pentru a respecta hotararile judecatoresti.

3. Cazul ANDREI – abuzul unei mame, care a plecat in Italia in orasul Florenta la bunica materna fara a avea vreo hotarare judecatoreasca de incredintare minor sau acordul tatalui notarial de a calatori cu minorul in strainatate conform legii. Ulterior, tatal a obtinut si custodia copilului, insa de cca 2 ani nu poate obtine punerea in executare a sentintei, pentru ca autoritatile romane nu-l ajuta deloc.

4. Cazul BUZDUGAN – drama unui tata care a obtinut custodia fiului in doua procese, printre care o ordonanta presidentiala definitiva si executorie, in conditiile  in care pana la implinirea varstei de 2 ani copilul a fost crescut EXCLUSIV de tatal sau.

Copilul se afla pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, in Anglia, asa ca tatal  a fost nevoit sa mearga acolo pentru a pune hotararea in executare. A intampinat probleme cu autoritatile britanice si a apelat la multe institutii din RTmania de la care a  primit acelasi raspuns “LIPSA COMPETENTEI”.

5. Cazul DIMISCA - Cu ocazia parasirii domiciliului conjugal sotia i-a sustras sotului sau actele de stare civila ale copilului privind si alte inscrisuri, respectiv pasaport minor, certificat de nastere dar si procura eliberata in S.U.A in decembrie 2012 cu care mama copilului putea circula pe ruta New York-Chisinau,Rep.Moldova,Europa,SUA etc.pana in 2017.

Tatal copilului a sesizat IPJ Neamt, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane, Sectia Consulara a Ambasadei Republicii Moldova In Romania, Aeroportul International Chisinau, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova-orasul Balti, Ministerul Afacerilor externe a Romaniei-Sectia Consulara, Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra-Neamt, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Neamt, Politia de Frontiera  a Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova si Ministerul Justitiei-Directia Drept International si Cooperare Judiciara-Serviciul cooperare judiciara in materie civila si comerciala in legatura cu aspectele penale legate de disparitia minorului.

6. Cazul GHITA: un tata (comandant de cursa lunga in marina) isi cauta de ani de zile peste mari si tari cei doi fii scosi ilegal peste granita de fosta sotie;

Fosta sotie a comandantului Sebastian Ghita a reusit sa induca in eroare autoritatile vamale si politia de frontiera, prezentand declaratii notariale false, din care rezulta ca tatal copiilor este de acord si isi da consimtamantul ca fiii sai sa fie trecuti in pasaportul mamei lor si sa paraseasca tara impreuna cu aceasta. Tatal copiilor a formulat plangere penala impotrica fostei sotii pentru comiterea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, insa aceasta s-a sustras urmaririi penale, ceea ce a condus la implinirea termenului de prescriptie.

Mama copiilor a ales sa paraseasca Romania din cauza problemelor foarte grave pe care le avea de rezolvat in relatia cu autoritatile romane si mai ales cu justitia romana, fiind cercetata in mai multe dosare penale reunite sub nr. 654/P/2007, sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 215 alin. 4 Cod Penal si respectiv art. 84 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Acest dosar se afla in lucru la Serviciul Cercetari Penale din cadrul Inspectoratului de Politie al Jud. Constanta, iar doamna COJOCARU CEZARINA se sustrage urmaririi penale si in prezent.

Recent, Judecatoria Fetesti in Dosarul nr. 4064/229/2011, prin Sentinta civila nr. 3162 din 18 septembrie 2012, a admis in parte cererea tatalui si a dispus exercitarea autoritatii parintesti privind minorii Alexandru si Andrei de catre ambii parinti, reclamantul Ghita Sebastian si parata Cojocaru (fosta Ghita) Cezarina.

Dupa comunicarea sentintei civile ambelor parti, tatal a fost contactat de mama copiilor si de catre doamna avocat Mihaela Olaru, cu scopul de a negocia masuri cu privire la copiii rapiti de propria mama in urma cu cativa ani. Avocata OLARU MIHAELA si sotul acesteia i-au prezentat tatalui propunerile mamei copiilor, insa au refuzat sa-l puna in legatura fie si telefonica la solicitarea sa cu cei doi copii, nu i-au indicat adresa de domiciliu a minorilor, unitatea de invatamant pe care o frecventeaza, medicii care le monitorizeaza starea de sanatate si celelalte date pe care are dreptul sa le primeasca in temeiul Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Avocatii fostei sotii i-au comunicat doar ca sotia si copiii se aflau la acea data in Romania si ca tatal va fi lasat treptat sa relationez cu fiii sai, DOAR DACA VA RENUNTA LA CERERILE SALE INREGISTRATE PE ROLUL INSTANTELOR DE JUDECATA. Nu a fost acceptat de partea materna un program de consiliere psihologica si nu a fost stabilit un program concret de reintegrare a acestora in familia paterna si de restabilire a legaturilor personale tata-copii, in conditiile in care parintele nu a cedat santajului exercitat de fosta sotie prin intermediul avocatilor OLARU.

- ANCHETELE PSIHO-SOCIALE INTOCMITE DE AUTORITATILE TUTELARE SI DE DGASPC, FARA VALOARE IN JUSTITIE CONFORM COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

In cauza Amanalachioai c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis prin Hotărârea pronunţată în data de 26 mai 2009, anularea hotararilor instanţelor româneşti şi sancţionarea României şi pentru faptul că instanţele judecătoreşti nu au cerut părerea unui specialist, cu privire la starea psihologică a reclamatului, cu privire la relaţiile acestuia cu minora, cu privire la influenta mediului asupra minorei etc. Acest fapt putând fundamenta din punct de vedere juridic reglementarea la nivelul jurisprudenţei, ca izvor de drept, a expertizei psihologice în mod obligatoriu, pentru cauzele cu minori. (Culegere de jurisprudenta CEDO, 2009).

In cauza Amanalachioai impotriva Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 720 din 26.10.2009, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) si-a motivat hotararea si pe faptul ca instantele de judecata din Romania nu au solicitat realizarea unui raport de expertiza psihologica intr-un proces ce viza incredintarea minorului, citam: “87. In ceea ce priveste pretinsul comportament violent al reclamantului, Curtea observa ca toate hotararile fac referire doar la incidentul ce a avut loc la data de 28 august 2001 (…) care nu a dat nastere unei (…) anchete specializate pentru a evalua comportamentul reclamantului. In acest sens, Curtea nu poate decat sa constate ca din dosar reiese ca, in niciun stadiu al procedurii si in ciuda obiectului litigiului, instantele nationale nu au considerat necesar sa solicite un raport specializat referitor la starea psihologica a tatalui si copilului, la raporturile existente intre ei, sau, tinand cont de varsta tanara a copilului, la influentele pe care mediul in care traia le putea exercita asupra sa.

Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat ca neluarea in considerare a concluziilor unui raport de expertiza psihologica nu poate fi acceptata decat in conditiile unei motivari foarte solide, citam: “88. Curtea admite ca noile conditii de viata ale reclamantului trebuiau luate in considerare de instantele nationale. Totusi, in masura in care raportul de expertiza realizat la domiciliul reclamantului a constatat ca noua familie a reclamantului oferea conditii afective si morale normale pentru a creste un copil (…), Curtea apreciaza ca era necesara o motivatie mult mai convingatoare pentru a nu lua in considerare un astfel de raport”.

Precizam faptul ca in speta prezentata au fost realizate mai multe anchete psihosociale de catre functionarii de specialitate din cadrul institutiilor publice, numai ca CEDO a considerat irelevante aceste acte in raport cu necesarul spetei, curtea considerand ca in aceste cazuri instantele de judecata trebuiau sa solicite realizarea unei expertize psihologice independente, in urma careia sa fie exprimata o opinie de specialitate a unui expert psiholog.

In concluzie, se impune o reglementare a competentelor psihologilor in procesele judiciare, recunoscuti de catre Ministerul Justitiei, precum si de a creste nivelul de cunoastere a rolului expertizei psihologice si a expertului psiholog in justitie.

- LISTA NEAGRA A UNITATILOR DE INVATAMANT CARE IGNORA DREPTURILE COPILULUI SI AUTORITATEA PARINTEASCA – un proiect initiat de Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” in baza noului cadru normativ privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” in colaborare cu T.A.T.A. lanseaza un proiect dedicat in primul parintilor preocupati ca fii si fiicele lor sa beneficieze de servicii educationale de buna calitate in unitati de invatamant in care legea este respectata, iar interesul superior al copilului este prioritar pentru cadrele didactice si pentru personalul administrativ.

Proiectul “LISTA NEAGRA A UNITATILOR DE INVATAMANT NERECOMANDATE COPIILOR SI PARINTILOR” are menirea sa depisteze prompt acele gradinite, scoli ori licee, in care abuzurile asupra copiilor si ignorarea drepturilor parentale caracterizeaza din pacate demersul educativ si prestatia manageriala a celor care lucreaza in cadrul unitatilor de invatamant respective.

LISTA NEAGRA va figura on-line INCEPAND CU DATA DE 1 NOIEMBRIE 2013 pe WWW.PARINTIPENTRUCOPII.EU, fiind permanent actualizata pe baza sesizarilor primite de la cei care detin probe incriminatoare la adresa unitatilor de invatamant certate cu legea, indicandu-se si argumentele (probele) care au impus includerea ei pe lista.

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” nu se va limita doar la centralizarea si la publicarea datelor negative primite de la avertizorii de integritate, ci va formula plangeri si sesizari impotriva unitatilor de invatamant vinovate, atunci cand probele acuzatoare sunt de necontestat, in temeiul NOULUI CADRU NORMATIV PRIVIND PROTECTIA COPILULUI care a intrat in vigoare in octombrie 2013, fiind chemate in ajutor urmatoarele autoritati:

1. AGENTIA ROMANA DE ASIGURARE A CALITATII IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR;

2. AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR;

3. INSPECTORATUL SCOLAR;

4. DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA;

5. AGENTIA NATIONALA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA;

6. AVOCATUL POPORULUI;

7. CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII;

8. DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI;

9. PARCHETUL si POLITIA;

10. COMISIILE PARLAMENTARE DE RESORT.

“LISTA NEAGRA” va indica unitatile de invatamant in care incalcarea legislatiei privind protectia copilului si/sau ignorarea drepturilor parintesti reprezinta deja fenomene nocive pentru dezvoltarea elevilor.

Exista inca multe scoli si gradinite unde parintii divortati si copiii acestora sunt stigmatizati chiar de cadrele didactice, unde asa-numita CUSTODIE COMUNA, desi reprezinta o realitate legislativa impusa deja de 2 ani de NOUL COD CIVIL, este nesocotita de managerii unitatilor de invatamant. In felul acesta, invatatorii si profesorii ajung sa-i traumatizeze si pe copiii separati abuziv de parintii lor.

Cadrele didactice nu-si cunosc din pacate obligatiile pe care le au in raport cu parintii si familiile extinse ale elevilor si nu colaboreaza cu Directiile de Protectia Copilului si lucratorii de politie. Desi constata ca unii elevi prezinta semnele unor copii abuzati in scoala sau in afara mediului scolar, profesorii nu iau masurile legale obligatorii si nu anunta autoritatile competente sa intervina pentru protejarea interesului superior al minorilor.

In Romania, copiii inca se mai confrunta cu pedepse crude din partea profesorilor, desi întreaga Europa interzice pedeapsa corporala în scoala. Abuzurile psiho-emotionale sunt des intalnite in unitatile de invatamant.

Cazurile extreme, cum sunt uciderea copiilor de catre copii sau sinuciderea elevilor care nu mai pot îndura abuzurile, sunt dovezi ca violenta poate avea consecinte tragice, daca ea nu

este combatuta la timp. Scolile sigure sunt scoli fara violenta, iar aceste unitati de invatamant trebuie sa fie create si sustinute de autoritatile publice, de profesori, de elevi, de parinti si de intreaga comunitate.

Romania are astazi o legislatie care interzice lovirea copiilor de catre profesori si abuzul psiho-emotional asupra minorilor si totusi studiile si statisticile ne arata ca mai este înca mult pâna aceasta legislatie va fi pusa în practica.

Copiii cu dizabilităţi şi nevoi speciale de educaţie sunt mai susceptibili de a fi victime ale violenţei. Copiii care au nevoie de o atenţie speciala pot fi, de asemenea, tentaţi să-şi rezolve problemele recurgând la violenţă.

Aşezarea echipamentelor şcolare influenţează, ele însele, foarte mult asupra posibilităţii apariţiei actelor de violenţă. Această aşezare poate pur şi simplu să favorizeze riscul unor mici acroşaje cum ar fi: busculadele de pe culoare, crearea unui avantaj când se aşteaptă la coadă la chioscul din scoala etc. Locurile pentru recreaţii pot fi mai puţin monotone şi mult mai primitoare pentru a reduce plictiseala elevilor care se dedau în acel moment la acte de violenţă

pentru „a se amuza” şi pentru că nu au altceva mai bun de făcut. Factorul cel mai important în materie de infrastructură şcolară, cel puţin în ceea ce priveşte violenţa dintre elevi, este probabil organizarea supravegherii. O bună vizibilitate a locurilor frecventate de către elevi, precum şi formarea supraveghetorilor pe perioada pauzelor, în cazul în care personalul pedagogic nu-şi asumă această sarcină, se dovedesc a fi foarte utile.

Victimele actelor de violenţă resimt frecvent un sentiment de furie, frustrare, umilinţă, izolare, disperare şi suferă curent de răni fizice sau le e frică de acele răni, mai ales când violenţa este sistematică şi repetată. Victimele riscă, de asemenea, de a nu mai fi interesate de şcoală, de a se pune în situaţie de eşec, de a-şi pierde respectul de sine, de a fi deprimate, a claca nervos şi chiar de a se sinucide. În principiu, tinerele victime ale agresiunilor şi violenţelor suferă mult mai mult de tulburări psihologice şi somatice. Ei au, de asemenea, tendinţa de a lipsi de la şcoală ca urmare a fricii de a fi din nou agresaţi. Printre altele, expunerea la violenţă la şcoală poate provoca un stres post-traumatic, afecţiune gravă care necesită intervenţia terapeutică a unui profesionist.

Informatii suplimentare privind noul cadru normativ privind protectia drepturilor copilului, istoricul cazurilor prezentate in conferinta de presa, documentele relevante privind cele cazurile respective si datele de contact ale parintilor se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ si pe http://parintipentrucopii.eu/ .

PRESEDINTE,

Bogdan Draghici

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” in colaborare cu Alianta T.A.T.A. organizeaza vineri, 11 OCTOMBRIE 2013, la orele 10.30, la Sala TERRA a Hotelului RAMADA PARC din Bucuresti, Bd. Poligrafiei nr. 3-5, Sector 1, conferinta de presa cu tema centrala:

NOUL CADRU NORMATIV PRIVIND PROTECTIA COPILULUI

- ROMANIA IGNORA RAPIRILE INTERNATIONALE DE COPII -

In cadrul conferintei de presa se vor aborda urmatoarele subiecte:

- LEGEA NR. 257/2013 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, in vigoare din luna octombrie 2013, reglementeaza IN PREMIERA IN ROMANIA:

1. Criteriile de determinare a interesului superior al copilului;

2. Definirea ABUZULUI ASUPRA COPILULUI si a NEGLIJARII;

3. Protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate;

4. Sanctiunile dure (amenzi de max. 10.000 de lei) pentru incalcarea noii legi;

5. Obligatiile profesionale clare ale cadrelor didactice si medicale precum si ale DGASPC;

6. Relatiile personale parinte-copil si exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti;

- STATUL ROMAN ISI ABANDONEAZA COPIII AFECTATI DE RAPIRILE INTERNATIONALE DE MINORI:

1. Cazul BOG – Un tata este impiedicat chiar de justitia romana si de autoritatile publice responsabile cu protectia copilului sa-si aduca in tara fiica retinuta in Rep. Moldova;

2. Cazul RISTEA – O mama este de 7 ani separata abuziv de fiica sa de un tata care i-a spus propriului copil ca l-a nascut dintr-o cocoasa gestanta;

3. Cazul GHITA: un tata (comandant de cursa lunga in marina) isi cauta de ani de zile peste mari si tari cei doi fii scosi ilegal peste granita de fosta sotie;

- ANCHETELE PSIHO-SOCIALE INTOCMITE DE AUTORITATILE TUTELARE SI DE DGASPC, FARA VALOARE IN JUSTITIE CONFORM COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

- LISTA NEAGRA A UNITATILOR DE INVATAMANT CARE IGNORA DREPTURILE COPILULUI SI AUTORITATEA PARINTEASCA – un proiect initiat de Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” in baza noului cadru normativ privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Organizatorii au invitat la conferinta de presa reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educatiei Nationale, Ministerului Muncii si Familiei, Colegiului Psihologilor din Romania.

Informatii suplimentare se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ si http://parintipentrucopii.eu/ .

PRESEDINTE,

Bogdan Draghici

Comunicat de presa

Fundatia “PARINTI PENTRU COPII” si Alianta T.A.T.A. solicita Presedintelui Romaniei sa promulge Legea de modificare si completare a Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, pentru ca actul normativ sa fie publicat in Monitorul Oficial si sa intre in vigoare pana la finalul lunii septembrie anul curent.

Astfel, noul cadru normativ privind protectia copilului in Romania va permite justitiei romane si autoritatilor publice competente sa protejeze prompt si eficient interesul superior al minorilor. Pana in prezent, statul roman a fost codas pe plan European si la acest capitol, cel al protectiei copilului si al sanctionarii ferme si rapide a multitudinii de abuzuri comise asupra minorilor.

In octombrie 2009, T.A.T.A. convingea un grup de deputati si senatori apartinand tuturor partidelor parlamentare sa sustina un proiect de lege care viza modificarea si completarea substantiala a Legii nr. 272/2004. T.A.T.A. propunea in premiera definirea clara a INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI si stabilirea unor criterii de determinare a acestuia, pentru ca justitia si autoritatile publice sa poata combate abuzurile asupra copiilor si asigure o protectie reala si permanenta a drepturilor minorilor in Romania. Dupa cca un an de dezbateri parlamentare, initiativa T.A.T.A. a fost respinsa de Parlamentul Romaniei la solicitarea majoritatii politice aflate la guvernare, deoarece Executivul se angajase sa elaboreze DE URGENTA un proiect de lege mai complet si mai european. Din pacate, acest deziderat guvernamental a fost realizat dupa cativa ani, fiind adoptata legea mult asteptata de societatea romaneasca in septembrie 2013.

Cu toate ca noul cadru normativ privind protectia copilului nu rezolva din pacate toate problemele societatii romanesti in aceasta materie, noutatile legislative sunt extrem de importante si de utile atat justitiei romane si autoritatilor publice competente (Directiile de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Autoritatile tutelare s.a.) cat si cetatenilor care-si vor putea proteja mai bine copiii dupa intrarea in vigoare a legii in cauza.

Noutatile normative exceptionale promovate de Legea de modificare si completare

a Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

1. Criteriile de determinare a interesului superior al copilului;

Cu toate ca legislatia romana, inclusiv NOUL COD CIVIL, a invocat permanent INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI, nici un act normativ nu stabilea pana la adoptarea acestei legi criterii clare de determinare a interesului superior al copilului. De aceea arbitrariul caracteriza din pacate solutiile magistratilor in cauzele cu minori, acestea fiind tributare unor mentalitati retrograde si afisand stereotipuri nocive pentru societatea romaneasca. Dosarele civile si penale in care se stabileau masuri privind minorii erau solutionate adesea pe criterii pur subiective, fara a se tine cont de ofertele parentale, de antecedentele partilor aflate in litigiu, de gradul de atasament al copiilor fata de fiintele dragi din jurul lor, fiind pronuntate solutii care ignorau tocmai INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI.

T.A.T.A. a propus inca din perioada in care se dezbatea in Parlamentul Romaniei NOUL COD CIVIL, ca legea respectiva sa instituie si CRITERII DE DETERMINARE A INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI. Obiectivul T.A.T.A. a fost din fericire atins cativa ani mai tarziu, prin adoptarea prezentei legi privind protectia copilului.

În determinarea interesului superior al copilului, se au în vedere conform acestei legi cel puţin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate,de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la locuinţa copilului, la evaluarea interesului copilului instanţa poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute mai sus şi aspecte precum:

a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-1 implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă;

b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale;

c) situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;

d) istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane;

e) distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă educaţie copilului.

2. Exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti sau de un singur parinte;

NOUL COD CIVIL, care a intrat in vigoare in octombrie 2011, a reglementat la initiativa T.A.T.A. asa-numita CUSTODIE COMUNA PARENTALA, adica EXERCITAREA AUTORITATII PARINTESTI IN COMUN DE AMBII PARINTI dupa despartirea acestora. Astfel s-a reusit combaterea eficienta a discriminarii tatilor de catre justitia romana, care a fost obligata sa protejeze complementaritatea parentala si sa asigure egalitatea in drepturi si in obligatii a celor doi parinti, subliniindu-se astfel ca MAMA si TATA sunt la fel de importanti in universul copilului si in procesul de crestere si de educare al acestuia.

Noua lege privind protectia copilului completeaza si lamureste prevederile NOULUI COD CIVIL in privinta EXERCITARII AUTORITATII PARINTESTI.

În orice cauză care priveşte drepturi ale copilului, instanţa verifică dacă înţelegerile dintre părinţi sau ale acestora cu alte persoane respectă interesul superior al copilului.

În situaţia în care ambii părinţi exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor se iau numai cu acordul ambilor părinţi.

În situaţia în care, din orice motiv, un părinte nu-şi exprimă voinţa pentru luarea deciziilor prevăzute mai sus, acestea se iau de către părintele cu care copilul locuieşte, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

Ambii părinţi, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita şi de a primi informaţii despre copil, din partea unităţilor şcolare, unităţilor sanitare sau a oricăror alte instituţii ce intră în contact cu copilul.

Un părinte nu poate renunţa la autoritatea părintească, dar se poate înţelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti, în condiţiile art. 506 din Codul civil.

Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

3. Modalitatile de mentinere a relatiilor personale parinti-copil

În caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. Criteriile de determinare a interesului superior al copilului vor fi avute în vedere şi la stabilirea programului de relaţii personale şi cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

În sensul prezentei legi, relaţiile personale se pot realiza prin:

a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relaţii personale cu copilul;

b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;

c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit;

d) corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;

e) transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;

f) transmiterea de către persoana la care locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;

g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului.

Părintele la care copilul locuieşte are obligaţia de a sprijini menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin. (1).

Pentru restabilirea şi menţinerea relaţiilor personale ale copilului, serviciul public de asistenţă socială şi, după caz, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti au obligaţia de a oferi consiliere, oferită de specialitati atât copilului, cât şi părinţilor săi, la solicitarea acestora.

În cazul în care părintele la care copilul locuieşte împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanţă sau convenit de părinţi, părintele la care nu locuieşte în mod statornic poate cere serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială în circumscripţia căruia se află locuinţa copilului, să monitorizeze relaţiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni.

Monitorizarea permite reprezentanţilor serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială, să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuieşte în mod statornic, la înapoierea acestuia, să realizeze intervievarea părinţilor, a copilului şi a persoanelor cu care copilul locuieşte, precum şi a altor persoane, în vederea întocmirii raportului de monitorizare.

La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoana cu atribuţii de asistenţă socială care a întocmit raportul prevăzut mai sus poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, poate recomanda consilierea psihologică a unuia dintre părinţi sau a ambilor, precum şi o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiei personale dintre copil şi părintele la care nu locuieşte.

Raportul de monitorizare se înmânează fiecăruia dintre părinţi şi poate fi folosit ca probă în instanţă.

În vederea asigurării menţinerii relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, precum şi pentru asigurarea înapoierii copilului la locuinţa sa la terminarea perioadei de vizită instanţa poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptăţite, una sau mai multe măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanţii. Măsurile prevăzute anterior pot include:

a) amendă pe ziua de întârziere impusă persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea programului de menţinere a relaţiilor personale ale copilului;

b) depunerea unei garanţii reale sau personale de către părintele sau persoana de la care urmează să fie preluat copilul, în vederea menţinerii relaţiilor personale sau, după caz, la încetarea programului de vizitare;

c) depunerea paşaportului sau a unui alt act de identitate la o instituţie desemnată de instanţă şi, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relaţii personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorităţii consulare competente.

4. Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricărei forme de violenţă

Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migraţiei ilegale, răpirii, violenţei, pornografiei prin internet, precum şi a oricăror forme de violenţă, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituţii de învăţământ, medicale, de protecţie, medii de cercetare a infracţiunilor şi de reabilitare/detenţie, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.

Orice persoană fizică sau juridică, precum şi copilul pot sesiza direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violenţă, inclusiv violenţă sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenţă.

Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi se clasifică drept abuz fizic, emoţional, psihologic, sexual şi economic.

Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilităţi, care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educaţională, neglijarea emoţională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.

Sunt interzise săvârşirea oricărui act de violenţă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copii.

5. Protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate;

Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligaţia de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara. Notificarea va conţine, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, după caz. Persoana desemnată trebuie să facă parte din familia extinsă, să aibă minimum 18 ani şi să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil. Serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor asigură persoanelor desemnate consiliere şi informare cu privire la răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului pe o perioadă de 6 luni.

Instanţa va dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei părinţilor, dar nu mai mult de un an, către persoana desemnată. Acordul persoanei căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească se exprimă de către aceasta personal, în faţa instanţei. Cererea se soluţionează în procedură necontencioasă, potrivit Codului de procedură civilă. Soluţionarea cererii de delegare a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti se face în termen de 3 zile de la depunerea acesteia. Hotărârea va cuprinde menţionarea expresă a drepturilor şi îndatoririlor care se deleagă şi perioada pentru care are loc delegarea. Instanţa de judecată va comunica o copie a hotărârii de delegare primarului de la domiciliul părinţilor sau tutorelui, precum şi primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acordă delegarea autorităţii părinteşti.

Dupa ce instanţa hotărăşte delegarea drepturilor părinteşti, persoana în sarcina căreia cad îngrijirea şi creşterea copilului trebuie să urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a preveni situaţii de conflict, neadaptare sau neglijenţă în relaţia cu minorul.

Autorităţile administraţiei publice locale, prin intermediul serviciilor de asistenţă socială pot iniţia, în limita prevederilor bugetului de stat sau ale bugetelor locale şi în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli prevăzute cu această destinaţie, campanii de informare a părinţilor, în vederea:

a) conştientizării de către părinţi a riscurilor asumate prin plecarea lor la muncă în străinătate;

b) informării părinţilor cu privire la obligaţiile ce le revin în situaţia în care intenţionează să plece în străinătate.

Procedura de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi serviciile de care aceştia pot beneficia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Serviciul public de asistenţă socială şi centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională au obligaţia de a dezvolta servicii de consiliere specializată destinate copilului care a revenit în ţară, după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.

6. Sanctiuni dure (amenzi de max. 10.000 de lei) pentru incalcarea legislatiei recent adoptate;

Vechiul cadru legal privind protectia copilului, care a fost adoptat in 2004, a fost ineficient si permanent criticat din cauza ca nu instituia amenzi usturatoare pentru contravenientii care incalcau prevederile legale. Noul cadru normativ rezolva in buna parte aceasta problema, stabilind maxime mult mai mari ale amenzilor aplicate in cazul nerespectarii normelor legale in domeniul protectiei drepturilor copilului.

Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

a) nerespectarea obligaţiei unităţilor sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie de a angaja un asistent social sau, după caz, de a desemna o persoană cu atribuţii de asistenţă socială.-

cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

b) nerespectarea obligaţia sanitare de a desemna una sau mai multe persoane responsabile, care să realizeze, cu celeritate, demersurile ce le revin, potrivit legii, pentru înregistrarea naşterii copilului şi să transmită datele de identificare direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, serviciului public de asistenţă socială; cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei

c) nerespectarea obligaţiilor privind eliberarea certificatului medical constatator al naşterii - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

d) nerespectarea obligaţiei unitatii medicale ca să sesizeze telefonic şi în scris direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi organele de poliţie, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariţiei mamei   - cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei

e) necomunicarea, de către organele de poliţie, a rezultatelor verificărilor specifice privind identitatea mamei care si-a abandonat copilul in maternitate - cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei

f) neefectuarea, de către serviciul public de asistenţă socială, a declaraţiei de înregistrare a naşterii - cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

g) nerespectarea obligaţiei serv.public de asistenta sociala de a transmite direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului actul de înregistrare a naşterii copilului - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

h) nerespectarea prevederii conform careia in situaţia copilului găsit în familie sau într-un loc public, precum şi a celui părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit sau părăsit copilul - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

i) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 13 (Unităţile sanitare, unităţile de protecţie socială, serviciile de îngrijire de tip rezidenţial, entităţile fără personalitate juridică, alte persoane juridice, precum şi persoane fizice care internează sau primesc în îngrijire femei gravide ori copii care nu posedă acte pe baza cărora să li se poată stabili identitatea sunt obligate să anunţe, în termen de 24 de ore, în scris, autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază îşi au sediul sau, după caz, domiciliul, în vederea stabilirii identităţii lor, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de care aparţin, în vederea luării în evidenţă) şi la art. 18 alin. (3) (Părinţii sau, după caz, altă persoană responsabilă de supravegherea, creşterea şi îngrijirea copilului sunt obligaţi să anunţe la poliţie dispariţia acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariţiei.) - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

j) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) (Este interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viaţă intimă, privată şi familială. Copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.) şi ale art. 83 (Este interzis să se dea publicităţii orice date referitoare la săvârşirea de fapte penale de către copilul care nu răspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.) - cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei

k) nerespectarea prevederilor art. 35 alin.(1) şi (4) (Planul de servicii se întocmeşte şi se pune în aplicare de către serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi de persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorială unde se află copilul, în urma evaluării situaţiei copilului şi a familiei acestuia.Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror forme de violenţă asupra copilului sau separarea copilului de familia sa. În acest scop, serviciul public de asistenţă socială ori, după caz, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti are obligaţia de a oferi servicii şi prestaţii destinate menţinerii copilului în familie şi de a sprijini accesul copilului şi al familiei sale la alte servicii.) - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

l) nerespectarea prevederilor art. 48 alin. (2) (În cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.) - cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

m) nerespectarea prevederilor art.70; (La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul de specialitate al primarului, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa părinţilor, au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop, acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 6 luni.) - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

n) nerespectarea prevederilor art. 80 alin. (3) (Părinţii copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la şedinţele de consiliere efectuate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în baza unui program personalizat de consiliere psihologică.) - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

o) nerespectarea prevederilor art. 87 alin. (2) (Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinţi ori de reprezentantul lui legal, în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă.) -  cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

p) nerespectarea prevederilor art. 91 ind.1; (Părinţii sau reprezentanţii legali au obligaţia de a supraveghea copilul şi de a lua toate măsurile în vederea prevenirii înlesnirii sau practicării cerşetoriei de către copil.) -  cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei

r) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 92 lit. a) (În vederea asigurării respectării copilului, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată: a) să verifice şi să soluţioneze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă asupra copilului) -  cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei -

s) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 96; (În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost săvârşită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecţia, creşterea, îngrijirea sau educaţia copilului, angajatorii au obligaţia să sesizeze de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflaţi în grija sa.) - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

ş) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 97 ind.1 alin. (1) (Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligaţia de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara. ) - cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei

t) nerespectarea prevederilor art. 106 alin. (1) lit. c) - k) privind atributiile principale ale DGASPC - cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei

ţ) nerespectarea prevederilor art. 118 alin. (1) lit. b) privind Prevenirea separării copilului de familia sa, precum şi protecţia specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi - cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii şi agenţii de poliţie, în cazul contravenţiilor prevăzute la lit. i), j), o) şi p), precum şi de persoane anume desemnate dintre cele cu atribuţii de control din:

a) Ministerul Sănătăţii, pentru contravenţiile prevăzute la lit. a), c) şi d);

b) Ministerul Afacerilor Interne sau structurile subordonate acestuia, după caz, pentru contravenţiile prevăzute la lit. b) şi e);

c) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pentru contravenţiile prevăzute la lit. h), k), m), n), r), s), ş), t) şi ţ);

d) Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru contravenţia prevăzută la lit. l);

e) consiliul judeţean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, pentru contravenţiile prevăzute la alin. lit. f) şi g).

7. Obligatii profesionale clare ale cadrelor didactice, ale functionarilor DGASPC si ale organismelor private acreditate;

În cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.

Cadrele didactice au obligaţia de a referi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului şi de a semnala serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceste cazuri.

În vederea asigurării respectării dreptului copilului, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) este obligată:

a) să verifice şi să soluţioneze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă asupra copilului;

b) să asigure prestarea serviciilor prevăzute de lege, specializate pentru nevoile copiilor, victime ale abuzului sau neglijării şi ale familiilor acestora.

Organismele private care organizează şi dezvoltă servicii de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi servicii de protecţie specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi, au obligaţia de a notifica direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului data începerii funcţionării efective a acestora şi de a permite accesul specialiştilor direcţiei în spaţiile în care se furnizează serviciile.

Organismele private acreditate pot încheia convenţii de colaborare cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi/sau cu serviciile publice de asistenţă socială sau pot contracta servicii destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, precum şi protecţiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, în condiţiile legii.

8. Plasamentul in regim de urgenta;

Plasamentul în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, care se stabileşte pentru copilul aflat în următoarele situaţii:

a) abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violenţă; b) găsit sau părăsit în unităţi sanitare.

Plasamentul în regim de urgenţă se poate dispune şi în cazul copilului al cărui unic ocrotitor legal sau ambii au fost reţinuţi, arestaţi, internaţi sau în situaţia în care, din orice alt motiv, aceştia nu-şi pot exercita drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la copil.

Autoritatea, instituţia sau unitatea care a hotărât sau a dispus una dintre măsurile prevăzute anterior care a condus la rămânerea unui minor fără ocrotire părintească sau care, după caz, primeşte sau găzduieşte o persoană despre care cunoaşte că este singurul ocrotitor legal al unui copil are obligaţia de a informa, în cel mai scurt timp posibil, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în a cărei circumscripţie locuieşte copilul, despre situaţia acestuia şi a ocrotitorului său legal.

Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor părinteşti, până când instanţa judecătorească va decide cu privire la menţinerea sau înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Pe perioada suspendării, drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau şeful serviciului de tip rezidenţial care a primit copilul în plasament în regim de urgenţă, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate şi respectiv îndeplinite de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care se găseşte copilul aflat în situaţiile prevăzute de lege, dacă nu se întâmpină opoziţie din partea reprezentanţilor persoanelor juridice, precum şi a persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia copilului respectiv. Pentru copilul aflat în situaţiile prevăzute de lege, măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

În situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură. În situaţia în care nu se mai menţin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă, directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului poate dispune, în termenul prevăzut mai sus revocarea măsurii de plasament în regim de urgenţă.

Ordonanţa preşedinţială de plasare a copilului în regim de urgenţă la o persoană, familie, asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial, licenţiat în condiţiile legii, este dată în aceeaşi zi, instanţa pronunţându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii şi actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi va dispune încetarea plasamentului în regim de urgenţă şi, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanţa se va pronunţa, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti.

În termen de 5 zile de la data executării ordonanţei preşedinţiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgenţă, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sesizează instanţa judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului, decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti, precum şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Instanţa se pronunţă şi cu privire la obligarea părinţilor copilului de a se prezenta la şedinţe de consiliere.

Propunerea de încetare a măsurii de protecţie şi reintegrarea în familie este însoţită, în mod obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinţilor la şedinţe de consiliere, astfel încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiţii.

La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul de specialitate al primarului, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa părinţilor, au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop, acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 6 luni.

9. Protectia copilului impotriva exploatarii economice; Prestarea de catre copii a activitatilor remunerate;

Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituţii de învăţământ, de protecţie specială, reeducare şi detenţie sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, ce comportă un risc potenţial sau care este susceptibilă să îi compromită educaţia ori să îi dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinţi ori de reprezentantul lui legal, în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă.

Prestarea de către copii a activităţilor remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling este condiţionată de informarea prealabilă a serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul copilului.

Condiţiile de muncă pentru situaţiile prevăzute anterior şi modalităţile procedurii de informare prealabilă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

10. Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal

Părinţii copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la şedinţele de consiliere efectuate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în baza unui program personalizat de consiliere psihologică.

Copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal va fi însoţit şi asistat de către un psiholog sau asistentul social, desemnat de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în orice etapă a cercetării penale.

11. Standarde privind serviciile de tip familial

Pot primi copii în plasament familiile şi persoanele care au vârsta de minimum 18 ani, au capacitate deplină de exerciţiu, domiciliul în România şi care prezintă garanţii morale şi condiţii materiale necesare creşterii şi îngrijirii copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi.

La stabilirea măsurii de plasament la familii şi persoane, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului realizează demersuri pentru identificarea membrilor familiei extinse alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în vederea consultării şi implicării lor în stabilirea/revizuirea obiectivelor planului individualizat de protecţie.

Activitatea persoanei atestate ca asistent maternal, în condiţiile legii, se desfăşoară în baza unui contract cu caracter special, aferent protecţiei copilului, încheiat cu direcţia sau cu un organism privat acreditat, care are următoarele elemente caracteristice:

a) activitatea de creştere, îngrijire şi educare a copiilor aflaţi în plasament se desfăşoară la domiciliu;

b) programul de lucru este impus de nevoile copiilor;

c) planificarea timpului liber se face în funcţie de programul familiei şi al copiilor aflaţi în plasament;

d) în perioada efectuării concediului legal de odihnă asigură continuitatea activităţii desfăşurate, cu excepţia cazului în care separarea, în această perioadă, de copilul aflat în plasament în familia sa, este autorizată de direcţie.

Contractul individual de muncă se încheie la data emiterii dispoziţiei directorului de stabilire a măsurii plasamentului în regim de urgenţă sau a hotărârii comisiei pentru protecţia copilului/instanţei cu privire la stabilirea măsurii plasamentului.

12. Atributiile principale ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului;

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului exercită, în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activităţile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor copilului la nivelul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti;

b) coordonează, la nivel judeţean, activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiei judeţene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

c) asigură îndrumarea metodologică a activităţilor serviciilor publice de asistenţă socială;

d) asigură, la nivel judeţean, aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

e) monitorizează şi analizează respectarea drepturilor copilului la nivelul judeţului/sectorului şi propune măsuri pentru situaţiile în care acestea sunt încălcate;

f) monitorizează activitatea autorizată prestată de copii în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, în raza sa de competenţă teritorială;

g) solicită informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană juridică publică sau privată, ori de la persoane fizice implicate în sfera sa de competenţă, acestea având obligaţia de a le pune la dispoziţie în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării.

Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială, precum şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

·    Prezentarea unor cazuri concrete, care demonstreaza cat de important este noul cadru legal pentru protejarea interesului superior al copilului de justitia romana si de autoritatile publice competente:

1. Cazul IAHN: un tata incearca fara succes de ani de zile sa-si trateze corect copilul diagnosticat cu hemipareza spastica si epilepsie, cerand justitiei romane si autoritatilor competente sa protejeze interesul copilului de abuzurile materne;

2. Cazul RISTEA – O mama este de 7 ani separata abuziv de fiica sa de un tata care i-a spus propriului copil ca l-a nascut dintr-o cocoasa gestanta;

3. Cazul GHITA: un tata (comandant de cursa lunga) isi cauta de ani de zile peste mari si tari cei doi fii scosi ilegal peste granita de fosta sotie, care este anchetata in numeroase dosare penale, fiind cautata si de interlopi pentru imprumuturile contractate la camatari;

4. Cazul SMADEA: o mama incearca de luni de zile sa-si readuca fiul acasa, fiind impiedicata de fostul sot (functionar guvernamental ), cel care retine copilul fara drept in conditii nocive;

5. Cazul BUCURESCU: un tata nu este lasat sa se bucure de viata de familie alaturi de fiul sau, din cauza ca a refuzat sa-si sponsorizeze fosta sotie si pentru ca a ales sa-si intretina direct copilul si sa contribuie in natura la procesul lui de crestere si de educare;

Informatii suplimentare privind noul cadru normativ privind protectia drepturilor copilului, istoricul cazurilor prezentate in conferinta de presa, documentele relevante privind cele 5 cazuri deosebit de grave si datele de contact ale parintilor in cauza se pot obtine de la Presedintele T.A.T.A. la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/.

PRESEDINTE,

Bogdan Draghici

Copii si parinti