Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a solutionat plangerile formulate de Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. impotriva spitalelor care discrimineaza tatal, prin interzicerea sau limitarea prezentei acestuia ca insotitor al copilului bolnav. CNCD a confirmat existenta fenomenului combatut de T.A.T.A. si a cerut spitalelor sa renunte la practicile discriminatorii. Singura unitate spitaliceasca care a negat vehement realitatea teribila a fost Institutul “Matei Bals”, condus de secretarul de stat din Ministerul Sanatatii, dr. Adrian Streinu-Cercel, care interzice prezenta tatalui, dar permite in schimb comerciantilor ambulanti sa bantuie prin saloane si sa puna astfel in pericol sanatatea copiilor si a mamicilor agreate.
Alianta T.A.T.A. solicita Presedintelui Romaniei sa-si exercite prerogativele constitutionale de mediator, intervenind astfel in solutionarea conflictului dintre organizatia tatilor si demnitarul Streinu-Cercel, decorat chiar de seful statului. Este revoltator ca tocmai secretarul de stat Streinu-Cercel sfideaza Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, incalca grav legislatia in vigoare si continua sa discrimineze tatal, considerandu-l probabil un parinte de rang inferior. Domnul Streinu-Cercel nu stie probabil ca cca 32 000 de tatici se afla in concediul pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani, ca exista si tati vaduvi sau divortati, ca si taticii sunt parinti care-si iubesc copiii si care stiu sa-i ocroteasca, ca cei doi parinti au drepturi si obligatii egale, fiind complementari si la fel de importanti in viata propriilor copii.
T.A.T.A. a formulat plangeri anul acesta impotriva urmatoarelor unitati spitalicesti: Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului “Alfred Rusescu” (IOMC), Institutul de Boli Infectioase “Matei Bals”, Spitalul Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” Baia Mare, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul de copii “Sfantul Nicolae” Barlad, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures, Spitalul de Pediatrie Bacau. Unitatile medicale interzic de regula tatalui sa-si insoteasca in spital copilul internat, cerandu-i acestuia sa gaseasca macar o bunica, o ruda feminina, o bona sau o cunostinta, daca mama nu poate sa ramana cu micutul bolnav. Majoritatea spitalelor acuzate de T.A.T.A. au pe paginile web reguli sau informatii cu un continut profund discriminatoriu sau permit tatilor sa se interneze doar daca exista rezerve libere si sunt de acord sa plateasca tarifele de cazare.
Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. constata cu regret ca discriminarea tatalui in unele spitale sau sectii pentru copii este inca un fenomen prezent si foarte nociv, fiind din pacate incurajat chiar de un demnitar din conducerea Ministerului Sanatatii, in persoana domnului prof.univ.dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat si manager al Institutului de Boli Infectioase “Matei Bals”.
IOMC si “Matei Bals” agreeaza prezenta tatalui doar in cazuri speciale si foarte rare si doar daca exista spatiu liber in rezerve, pentru a separa taticii de mamele prezente alaturi de copiii aflati in suferinta. La “Matei Bals” actele medicale mentioneaza ca “prezenta mamei este strict necesara”, iar la “Alfred Rusescu” apare pe formulare rubrica CU/FARA MAMA.
Aceasta realitate stranie si unica in Uniunea Europeana este cu atat mai socanta cu cat in urma cu un an doua spitale pentru copii din Bucuresti (“Grigore Alexandrescu” si “Victor Gomoiu”) au fost dur sanctionate de CNCD pentru ca discriminau tatal, fiind reclamate tot de Alianta T.A.T.A. Mai mult, CNCD a anuntat inca din 2009 Ministerul Sanatatii cu privire la sanctiunile aplicate managerilor celor doua spitale si a cerut ministrului de atunci sa ia masurile necesare, pentru ca acest fenomen nociv sa fie ferm combatut. Intr-un comunicat de presa al CNCD din 28 octombrie 2008, “Colegiul Director isi manifesta indignarea fata de aceasta practica discriminatorie din spitalele romanesti” si “condamna public o astfel de practica si solicita ca managerii de spital si Ministerul Sanatatii Publice sa ia masurile care se impun in aceasta situatie”. CNCD considera atunci ca “practica de a interzice tatilor internarea cu minorul in spital are ca efect o grava incalcare a accesului la acordarea serviciilor de sanatate”.
Detalii privind plangerile solutionate in 2009 de catre CNCD sunt disponibile la http://www.t-a-t-a.ro/2008/12/09/hotararea-nr-649-din-04122008/. Informatii suplimentare se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123, asociatiatata@gmail.com, http://www.t-a-t-a.ro/.
PRESEDINTE,
Bogdan Draghici
ANEXA:
Institutul de Boli Infectioase “Prof.Dr. Matei Bals” Bucuresti (condus de demnitarul Adrian Streinu-Cercel) a fost iertat de CNCD (Hotararea nr. 194/2010 pronuntata in Dosarul nr. 151/2010), desi conducerea unitatii medicale a recunoscut ca tatii sunt pusi sub interdictie.
“Se poate intampla ca in asemenea conditii sa existe saloane pentru acea patologie in care sa fie deja internate, ca insotitori, mame, ceea ce ar presupune ca pentru internarea unui insotitor-tata sa se ajunga in situatia unui salon mixt, din punctul de vedere al insotitorilor, ceea ce, credem ca intelegeti si dvs. , ca nu ar fi tocmai elegant. (…) Referitor la actul medical care atesta prezenta mamei ca fiind strict necesara (copil deshidratat, aflat la perfuzie), consideram ca este din nou o problema de comunicare reflectata in redactare, de rutina fiind internarea copilului cu mama. (…) Incheiem asigurandu-va de solidaritatea noastra referitoare la problematica discriminarii taticilor.” (Dr. Sorin Petrea – Director Dezvoltare Medicala)
Unul dintre taticii afectati de interdictia ilegala impusa tatilor face o sinteza a gravului abuz patronat de demnitarul decorat de Presedintele Romaniei. “Am mers deci la Balş, parca mai mult profesionalism, mai multe cunostinte, mai multa experienta, dotare tehnica superioara, organizare mai buna. Insa aceeasi problema cu internarea . Nu puteam ramane eu, trebuia musai sa ramana sotia. Asa am facut pana la urma, eu am mers acasa sa am grija de celalalt copil, care intre timp incepuse si el sa fie afectat de virus. Si o mica paranteza, as vrea sa-mi exprim si frustrarea ca nu-mi puteam vizita fetele, nu puteam decat sa le duc mancarea de regim pe care o pregateam acasa si o pereche de chiloti, pijama, pe care le strecuram printr-o usa doar intredeschisa.”
Institutul pentru Ocrotirea Mamei si a Copilului “Alfred Rusescu” Bucuresti (IOMC)
“Conditionarea insotirii copilului de catre tatal sau, de existenta unor rezerve libere, este justificata prin aceea ca imixtiunea persoanelor de sexe diferite intr-un salon de spital ar duce la incalcarea dreptului la viata intima, familiala si private stipulate in art. 26 din Constitutia Romaniei.(…) In cadrul IOMC, dat fiind faptul ca cei mai multi copii internati sunt insotiti de mame, copiii insotiti de tati sunt internati in rezerve. Drept urmare, in masura in care exista rezerve libere, tatii pot sa isi insoteasca copiii internati.” (Soc. Civila de Avocati STEFANICA & FLOREA, aparatorul IOMC)
Fisa de internare a copilului-pacient cuprinde rubrica “CU/FARA MAMA”, desi modelul reglementat de Ministerul Sanatatii nu contine o asemenea rubrica cu continut discriminatoriu. Conducerea IOMC a incercat sa induca in eroare CNCD, justificandu-se ca modelul foii de temperature pentru copii (0-1 an) este stabilit prin ordin al ministrului sanatatii, astfel incat “IOMC nu se poate sustrage de la folosirea acestui model decat daca, tot prin ordin al ministrului sanatatii, ii va fi impus un alt model al foii de temperatura”. CNCD nu a fost indus in eroare si a confirmat existenta prevederilor discriminatorii si ilegale.
“CNCD este de opinie ca existenta unei conditionari a internarii de numarul rezervelor libere si asigurarea ca dreptul la intimidate al femeii nu este perturbat in procesul de alaptare al copilului minor, de plano, ar putea fi retinut ca un element obiectiv in asigurarea ca tatal unui copil bolnav sa fie cazat intr-o rezerva separate. Insa aceste argument nu pot constitui justificari la neinternarea copilului minor bolnav impreuna cu insotitorul de sex masculine, tata al acestui copil. In asigurarea acordarii cu prioritate a serviciilor medicale, furnizorii acestora (unitati medicale, spitale) trebuie sa tina cont de faptul ca dreptul la sanatate presupune asigurarea nediscriminarii. Acesta inseamna ca facilitatile sanitare, bunurile si serviciile trebuie sa fie accesibile tuturor, indiferent de sex/gen. (…) In plus, asa cum arata Comitetul ONU pentru Drepturi Sociale, restrictiile de resurse nu pot sa constituie o justificare utilizata pentru a nu asigura protectia impotriva discriminarii in ceea ce priveste dreptul la sanatate. Dreptul insotitorului la serviciile de cazare este indisolubil legat de dreptul copilului, beneficiar al serviciilor de sanatate (ingrijire medicala). Beneficial cazarii trebuie privit ca o anexa a drepturilor si responsabilitatilor insotitorului asupra copilului, indiferent de sex, ce se extinde in cursul internarii copilului bolnav in unitatea medicala.” (Hotararea nr. 187/2010 pronuntata in Dosarul nr. 152/2010) CNCD recomanda ca IOMC sa depuna diligente in vederea asigurarii prevenirii si preintampinarii situatiilor ce pot pune in discutie principiul egalitatii in asigurarea serviciilor medicale si a serviciilor de cazare a insotitorilor copiilor bolnavi pana la 3 ani.
Spitalul Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” Baia Mare s-a justificat in fata CNCD astfel: “Consideram ca formularea “20 de paturi pentru mamele ce insotesc copiii” (din pagina de prezentare a Spitalului) nu poate fi considerata discriminare sau ordin de discriminare, sintagma nefiind echivalenta logic sau gramatical cu excluderea tatilor din aceasta categorie. (…) Cu toate acestea, pentru a nu mai fi constatate astfel de “realitati socante”, unitatea noastra a modificat textul aratat, dupa cum veti constata din pagina anexata si accesand site-ul spitalului.” (Dr. Pop Calin – managerul spitalului)
Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu a prezentat CNCD un punct de vedere, anuntand ca renunta la normele discriminatorii. “Din pacate, dintr-o omisiune a noastra, pe site-ul spitalului a ramas inscrisa formula veche “rezerve mama si copil” si “salon pentru mame”, fapt reclamat in petitie. Omisiunea a fost remediate, actualmente fiind inscrisa pe site formula “Salon pentru apartinatori” si “Rezerve pentru copil si apartinator”, fapt verificabil si pe www.pediatriesibiu.ro . Consideram ca omisiunea de modificare pe site-ul spitalului nostru a sintagmei “rezerve mama si copil” si “salon pentru mame” nu constituie discriminare a taticilor, atat timp cat realitatea din spital este alta, acestia beneficiind de posibilitatea de internare alaturi de copiii lor, in cazurile prevazute de lege sau la cerere.” (ec. Mihut Alexandru – manager) In Dosarul nr. 182/2010 s-a pronuntat Hotararea nr. 188/2010.
Spitalul de copii “Sfantul Nicolae” Barlad
“Apreciem in mod deosebit vigilenta si grija Aliantei Antidiscriminare a Tuturor Taticilor (T.A.T.A.), pentru promptitudinea de care da dovada in vederea respectarii legilor din tara noastra. (…) Spitalul nostru nu a avut niciodata “fermitate” in a interzice tatilor acces in unitate, ba mai mult, au existat cazuri in care taticii au putut sta alaturi de copiii lor pe perioada internarii. (…) In ceea ce priveste realitatea relevata de Alianta cu ocazia accesarii site-ul spitalului, mai concret a Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF) – art. 25 la pag. 19, se impun urmatoarele precizari: intradevar doar folosirea sintagmei “mamele insotitoare” poate conduce anumite persoane la ideea ca dispozitiile acestui articol nu se aplica si “tatilor insotitori”. Spitalul de Copii “Sf. Nicolae” din Barlad a luat act de acest aspect semnalat si va modifica pe site-ul sau aceasta formulare din ROF cu sintagma “parintele insotitor”. (dr. Magdalena Cozma – manager)
Prin Hotararea nr. 109/2010, pronuntata in Dosarul nr. 184/2010, CNCD “ia act de modificarea efectuata pe site-ul unitatii de catre conducerea acesteia, Colegiul recomandand ca partea reclamata sa depuna diligentele in viitor in vederea asigurarii, prevenirii si preintampinarii situatiilor ce pot pune in discutie principiul egalitatii “.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), in cauza Schuler-Zgraggen vs. Elvetia, a aratat ca “egalitatea sexelor este un scop important al statelor member ale Consiliului Europei si numai considerente foarte puternice pot conduce la aprecierea ca instituirea unui tratament diferentiat este compatibila cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului”. De altfel, in jurisprudenta sa, CEDO, in cauza Petrovic vs. Austria, cu privire la discriminarea intre sexe, a statuat ca “fara a neglija diferentele care pot sa existe intre tata si mama in relatia cu copilul lor la o varsta frageda, Curtea considera ca, in privinta ingrijirilor ce au a fi acordate copiilor in aceasta perioada, cei doi parinti se gasesc intr-o situatie analoaga”. In acelasi sens, in cauza Hoffmann vs. Austria se arata ca “intre parinti exista o egalitate fundamental inter alia referitor la drepturile parintesti”.
CNCD a precizat in cauza T.A.T.A. vs. Spitalul de Copii “Sf. Nicolae” Barlad ca “dreptul de a nu fi supus discriminarii constituie unul dintre drepturile fundamentale intr-o societate democratic, dreptul la egalitate constituind un drept cu aplicare imediata si nu progresiva, avand in vedere ca discriminarea poate constitui, in anumite circumstante, in sine, un afront adus demnitatii personale. Tratamentul discriminatoriu are de cele mai multe ori ca scop, insa chiar fara a urmari un atare scop, poate avea ca efect umilirea, degradarea sau interferenta cu demnitatea persoanei discriminate, in mod particular, daca acest tratament se manifesta in public”.
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures
“Formularea din afis “se vor interna cu insotitor (mama) sugarii alimentati natural si copiii pana la varsta de 3 ani (la solicitare si in limita locurilor disponibile)” se refera la situatia fiziologica a procesului de alaptare, copilul putand fi alaptat de la 0 la 3 ani. Cuvantul MAMA face referire strict la situatia in care copilul este alimentat natural. (…) Din acest motiv s-a folosit cuvantul “mama”, fara a exista vreo intentie de a limita accesul tatilor ca insotitor. (…) Cele sustinute de petent sunt doar interpretari exaggerate ale afisului, nu a existat niciodata intentia de a face diferenta intre insotitori. La analiza gramaticala a textului, cuvantul insotitor este folosit la masculin singular, iar cuvantul “mama” nu exclude orice alt tip de insotitori (tata, bunic, bunica, ruda de gradul I). Nu este o enumerare limitative, ci doar pentru a exemplifica situatia in care exista legatura fiziologica dintre mama si copil.” (dr. Gomotirceanu Florin – manager)
Managerul spitalului ignora deliberat si cu mult tupeu alte doua probe invocate de Alianta T.A.T.A. Mai intai este vorba de prevederea din Regulamentul de ordine interioara, conform caruia “In mod exceptional peste aceasta varsta (n.n. trei ani) se vor interna insotitoare in cazul copiilor ce necesita din anumite motive supraveghere”. Nu intamplator este “uitat” acest text de regulament, pentru ca are tocmai menirea de a ne lamuri cu privire la infama discriminare a tatalui in spitalul cu pricina. Apoi este important si comunicatul de presa postat pe site-ul spitalului si intitulat “Sala gimnastica pediatrie”, in care se conchide fara nici un dubiu ca “sala de gimnastica va putea fi accesata si de mamele care se afla in Clinica de Pediatrie alaturi de copiii internati aici”.
CNCD recomanda Spitalului Judetean de Urgenta Tg. Mures “reformularea Regulamentului de Ordine Interioara, astfel incat sa nu mai existe interpretari, nuante care ar putea imbraca forma unui tratament diferit si subsecvent a unei discriminari pe criteriul de sex”. (Hotararea nr. 160/2010 pronuntata in Dosarul nr. 162/2010)
Spitalul de Pediatrie Bacau postase chiar pe site-ul spitalului datele care confirmau realitatea socanta reclamata de tati. Astfel, chiar la CONDITIILE DE INTERNARE, era mentionata “adeverinta salariat pentru mame insotitoare”. Spitalul a anuntat CNCD ca a operat modificarile necesare pe site si ca intelege sa respecte cadrul legal privind combaterea discriminarii.