DOMNULE PRIM-MINISTRU EMIL BOC,
Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. va solicita sa o eliberati din functie pe doamna Luminita Anghel, numita recent de domnia voastra in functia de vicepresedinte cu rang de subsecretar de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC).
Asociatia T.A.T.A. a luat act cu stupefactie de aceasta numire in cursul zilei de sambata, 7 martie anul curent, si considera ca ati fost indus in eroare de rauvoitorii sau de incompetentii care au facut o asemenea propunere scandaloasa. Prin aceasta numire, lupul a fost pus paznic la stana, ceea ce este intolerabil intr-un stat de drept.
Domnule Prim-Ministru, in calitate de tata responsabil si dedicat cresterii si educarii propriilor copii, in calitate de demnitar dornic sa serveasca permanent interesul public, in calitate de politician constient de rolul istoric asumat, aveti obligatia de a reveni asupra deciziei de numire intr-o functie de demnitate publica a unei persoane nerecomandata de nici o realizare anterioara in domeniu, de nici o competenta dobandita in domeniul protectiei drepturilor copilului, caracterizata dimpotriva de o grava ignorare a cadrului legal si de o imagine publica mai mult decat controversata.
Parintele Luminita Anghel s-a remarcat prin incalcarea grava a drepturilor propriului copil, transformat in arma si folosit vindicativ impotriva fostului sau sot, care este si tatal minorului. Nu numai ca a ignorant sentinta civila prin care tatal baiatului beneficia de un program de relatii personale cu propriul copil, dar a si purces la otravirea sufletului propriului copil, pentru a compromite relatia acestuia cu propriul tata. L-a tarat pe minor prin studiourile televiziunilor si in fata jurnalistilor pentru a-l transforma in purtatorul de cuvant al urei mamei sale orientata impotriva fostului sot. Copilul a aflat in direct la TV care sunt detaliile infierii sale de catre fostii soti si a fost implicat in confruntarea celor doi parinti ai sai, fiind supus unei presiuni psihice uriase si traumatizat grav de catre mama adoptiva.
Tatal copilului a fost pus in situatia de a apela la autoritati (executor judecatoresc, politie etc.) pentru a-i impune doamnei Luminita Anghel sa respecte sentintele judecatoresti si cadrul legal existent, pentru a ramane prezent in viata propriul copil si a se implica in cresterea si educarea sa. Vajnica “aparatoare” a drepturilor copilului a cerut justitiei sa reduca drastic programul de vizitare de care beneficia tatal baiatului, considerand ca relatia tata-copil nu este importanta si ca un program simbolic este suficient. Tentativa sa a urmarit sa obtina in fapt decaderea din drepturile parentale a fostului sot, pentru a se razbuna pe acesta folosind copilul drept arma. Copilul a fost instruit sa-si jigneasca tatal sub permanenta monitorizare a mamei sale, care asista satisfacuta la “reprezentatia” publica a baiatului traumatizat si dependent de mama adoptiva.
Politiciana Luminita Anghel a considerat profitabil pentru cariera sa politica sa-si anunte intentia de a mai infia un copil, fiind enervata de reactiile critice venite din partea presei si a societatii civile, care au considerat ca demersul domniei sale semana mai degraba cu achizitionarea unui animal de companie.
“Bineinteles ca ma gindesc cu o nebunie pe care nu v-o imaginati sa-mi aduc fetita pe care am adoptat-o acasa si nu pot fiindca sint in campanie si fiindca gurile rautacioase au vorbit ca fac asta pentru politica, or, gurile astea stiau ca nu are nici o legatura cu politica.” Aceasta declaratie facuta in plina campanie electorala spune tot despre calitatile parentale ale demnitarului ANPDC Luminita Anghel.
La fel de grav este si faptul ca mamica Anghel face o clara si grava diferentiere intre copiii sai infiati si cei biologici. “Copilul Luminitei Anghel intirzie pentru ca mi-l propusesem acum, dar a fost intrarea in campania electorala si m-am gindit ca o sa vina intrarea in Parlament si o sa acuz niste dureri insuportabile de spate si o sa stau acasa, in prenatal, si voi fi acuzata de ipocrizie si nu am chef de asta.” Se pare ca doar copilul sau biologic este “copilul Luminitei Anghel”.
Daca mai adaugam si faptul ca Artista de la ANPDC s-a remarcat doar la evenimente mondene desfasurate prin cluburi la ore nocturne, prin scandaluri care au facut deliciul tabloidelor, prin conflicte cu colaboratori din mediul muzical, care au pus sub semnul intrebarii calitatile sale morale si etice, atunci se contureaza portretul unui cetatean care nu poate ocupa in veci o functie de demnitate publica si mai ales la conducerea unei autoritati care apara drepturile copilului.
Nimic nu o recomanda pe doamna Luminita Anghel pentru functia de vicepresedinte al ANPDC, nici macar diploma universitara a domniei sale pe care a folosit-o probabil doar pentru a intra teoretic in categoria intelectualilor. Nu poate apara drepturile copiilor din Romania un parinte care a incalcat drepturile elementare ale propriului copil si ale tatalui acestuia!
Domnule Prim-Ministru, speram ca nu ati abdicat de la principiile etalate cu atata tenacitate si sinceritate in cariera domniei voastre. Ati subliniat mereu ca sunteti adeptul numirii in functii de demnitate publica a unor politicieni sau a unor tehnocrati care sa respecte deviza “omul potrivit la locul potrivit”. Imparatul roman Caligula si-a transformat in demnitar chiar propriul cal, demonstrand astfel ca oricine poate ocupa functia de senator. Numirea artistei Luminita Anghel nu este departe de contraperformanta imparatului de trista amintire si nu are decat menirea de a va aduce mari prejudicii de imagine ca sef al Guvernului Romaniei. Mentinerea sa la conducerea ANPDC ar deschide drumul unor numiri de factura similara: Magda Ciumac - presedinte la Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF), Ioana Maria Vlas – presedinte la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) etc.
Misiunea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) este de a monitoriza respectarea drepturilor tuturor copiilor şi de a lua toate măsurile pentru a contribui la crearea unei societăţi demne pentru copii, implicând în acest proces autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, societatea civilă, părinţii şi copiii.
Artista Luminita Anghel nu poate indeplini aceasta misiune, pentru ca NIMIC din trecutul sau nu o recomanda pentru aceasta functie, ci dimpotriva demonstreaza ca este nociva pentru buna functionare a unei autoritati fundamentale intr-un stat in care drepturile copilului nu sunt protejate conform standardelor Uniunii Europene.
Va rugam asadar, domnule Prim-Ministru, sa o eliberati din functia de demnitate publica de la ANPDC pe artista Luminita Anghel, sa numiti un om competent in functia respectiva si sa refuzati acordarea unei alte sinecuri organizatoarei de spectacole care sa aduca prejudicii actului de guvernare.
Cu deosebita consideratie,
Presedintele Aliantei Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A.,
Bogdan Draghici
http://www.t-a-t-a.ro/
http://www.catavencu.ro/luminita_anghel_copilul_luminitei_anghel_intirzie_pentru_ca_mi_l_propusesem_acum_dar_a_fost_intrarea_in_campania_electorala-3965.html
Cand zeita Justitiei nu are ochii acoperiti….
Corespondenta din Bucuresti de la Adriana Iosub
Fiul meu Iosub Caras Andrei s-a casatorit in Romania, in 1996,cu Cristina Loredana. tanara fiind de religie ortodoxa. De comun acord, cei doi tineri au emigrat oficial in Israel in 1997. Au invatat limba in ulpan, au gasit servicii bine remunerate, iar in Ianuarie 2001 s-a nascut fiica lor, Iris.
In Septembrie 2001 au venit in vizita in Romania cu copilul, iar in ultima zi a vacantei lor, fiul meu a fost anuntat de sotia sa ca ea a inaintat divortul cu doua zile inainte de reintoarcerea in Israel si ca opreste copilul, desi acesta este cetatean israelian; actele copilului au fost ascunse. Fiul meu a revenit singur in Israel.
Tribunalul din Ierusalim s-a sesizat si a atentionat Ministerul de Justitie Roman, aratand ca este vorba de rapirea minorei, care trebuie inapoiata statului Israel, conform Conventiei de la Haga, la care a aderat si Romania. Ministerul de Justitie roman a deschis o actiune in legatura cu actul de rapire initiat de sotia fiului meu, in temeiul art.3,12,16 si 17, din Conventia de la Haga din anul 1980.
De-a lungul procesului (care a avut loc la Judecatoria sectorului 6 Bucuresti) s-au prezentat documente din care reiesea retinerea ilegala a minorei Iosub Caras Iris.
Instanta - presedinte fiind Nicoleta Cristus- da sentinta civila nr. 3875, din 15.04.2002 prin care recunoaste retinerea ilicita a copilului, dar respinge actiunea de returnare a minorei in Israel, afirmand: “Astfel, situatia generala din Israel s-a inrautatit constant din Septembrie 2000 si pina in prezent, odata cu esecul negocierilor de pace dintre guvernul de la Tel Aviv si Autoritatea Palestiniana. Violenta a escaladat rapid de la aruncarea cu pietre la focuri de mitraliera si mortiere, atentate sinucigase cu bomba si ambuscade mortale. Sfidind ingrijorarea internationala, la inceputul lunii martie 2002, primul ministru Ariel Sharon a ordonat armatei israeliene sa continue cea mai mare ofensiva impotriva palestinienilor din ultimile decenii. Ca riposta la acestea, atentatele sinucigase ale palestinienilor au instalat teroarea in orasele israeliene, cazind victime ale acestora numerosi civili nevinovati, inclusiv cetateni romini rezidenti in Israel.
In acest context, Ministerul Afacerilor Externe din Romania a recomandat, la inceputul acestei luni aminarea deplasarilor in Israel pe cit posibil si reconsiderarea oportunitatii de a ramine in aceasta tara a cetatenilor romani aflati deja acolo. Fata de aceasta situatie internationala, instanta considera ca inapoierea minorei Iosub Caras Iris in Israel ar supune-o pe aceasta la pericole grave, fiindu-i pusa in pericol viata, atita vreme cit in fiecare saptamina are loc un atentat terorist in care isi pierd viata persoane nevinovate, situatia din Israel ramanind tensionata si in prezent. In consecinta, instanta constata aplicabilitatea disp. Art 13 lit. b din Conventia de la Haga si urmeaza a respinge actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata…”
Nota redactiei: Se spune ca Justitia imparte dreptatea fiind legata la ochi. Dupa cum se vede din mesajul de mai sus, uneori Justitia are vederea libera. Iar instanta, in acest caz, face comentarii de politica externa cu vizibila tenta antiisraeliana, comentarii care – merita sa observam - contrazic pozitia Guvernului Romaniei. Si inca o precizare: la Tel Aviv nu exista nici un guvern. In cea ce priveste guvernul israelian, el isi are sediul la Ierusalim..
http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=267%3Abuna-229&Itemid=59
CATRE: COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
Sos. Viilor, nr. 38, sector 5 Bucuresti
DOMNULE PRESEDINTE,
Subscrisa, Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor (T.A.T.A), cu sediul in Bucuresti, sector 3, tel/fax 021.345.0123, http://www.t-a-t-a.ro/ , depunem prezenta
P L A N G E R E
Impotriva domanei psiholog ZIVARI MARIA ( MIRELA) cu sediul profesional la Clinica TerapiaM din Bucuresti, str. Dumbrava Rosie, nr.12, sector 2 prin care va aducem la cunostinta faptele lipsite de profesionalism ale acesteia, cu consecinte negative asupra minorilor ale caror cazuri le evalueaza.
Asociatia a sesizat ca doamna psiholog obisnuieste sa „evalueze” copii minori, la cererea mamelor acestora, fara a avea si consimtamantul tatalui, in cazul in care exista un proces cu privire la exercitarea drepturilor parintesti sau este iminenta aparitia unui astfel de proces.
Prin aceste „evaluari” dumneaei creeaza probe extrajudiciare pe care clientele doamnei psiholog le folosesc in instantele de judecata impotriva celuilalt parinte, consecintele negative directe fiind asupra copiilor.
Aceste referate tensioneaza si mai mult relatiile dintre parinti si adancesc problemele de comunicare ce exista intre ei, fiind de natura a acorda incredere mamei pentru a folosi copilul ca arma impotriva tatalui si sa-l considere un bun personal al acesteia.
Rapoartele de evaluare sunt aproape identice si au ca scop sa evidentieze dependenta copilului de mama, „necesitatea prezentei mamei in tot ceea ce face copilul” (desi mamele merg la serviciu iar copii la gradinita sau la scoala– situatie in care este evidenta independenta copilului de mama) precum si faptul ca tatal este un pericol pentru copil, motiv pentru care trebuie indepartat din viata copilului.
Doamna psiholog, in referatele finale, nu indica metodele de evaluare pe care le-a folosit, daca a observat copilul in prezenta ambilor parinti, care sunt metodele prin care sa se imbunatateasca relatiile dintre parinti pentru ca acestia sa coopereze in interesul superior al copilului pentru cresterea si educarea minorilor sau metodele prin care sa se imbunatateasca relatia tatalui cu copilul pe care o considera viciata.
Cum doamna pshiholog are obligatia de a sesiza Directia pentru Protectia Copilului in cazul in care ar identifica un copil traumatizat, abuzat emotional sau fizic de catre parinti sau unul dintre parinti, si intrucat nu exista nicio astfel de sesizare depusa de dumneaei, concluzia pe care o desprindem este aceea ca evaluarile sunt pur formale, facute la cerere, in scopul asigurarii unui castig material.
De aceea, va solicitam sa dati curs prezentei cereri si sa luati masurile pe care le considerati necesare pentru ca aceste practici lipsite de deontologie profesionala sa inceteze.
Va multumim,
10 martie 2009
DOMNULUI PRESEDINTE AL COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
CATRE: COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
Sos. Viilor, nr. 38, sector 5 Bucuresti
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul, LINDENMEYER CHRISTIAN HEICO, cu domiciliul în Bucureşti, sector 3, depun prezenta
P L A N G E R E
Impotriva doamnei psiholog ZIVARI MARIA ( MIRELA) cu sediul profesional la Clinica TerapiaM din Bucuresti, str. Dumbrava Rosie, nr.12, sector 2 pentru urmatoarele motive:
Sunt tatal minorului Lindenmeyer Felix - Constantin născut la data de 21.05.2005, in Germania, in timpul casatorie dintre subsemnatul si mama copilui, LINDENMEYER ANDREEA, cu domiciliul în Bucureşti, bd. Nicoae Grigorescu, nr.31, bl. N1, sc.1, ap.71
In cursul anului 2008 fiul meu a fost “evaluat psihologic” de d.na Zivari la cererea fostei mele sotii, raport care a fost folosit in instanta, impotriva mea, pentru a mi se limita accesul la copil. Depun alaturat acestei plangeri o copie a raportului.
Din cuprinsul acestuia se poate constata ca nu sunt indicate metodele de evaluare utilizate de doamna psiholog pentru analizarea unui copil de 3 ani.
Acest raport a fost întocmit fără participarea mea, ca tată al copilului, fără observarea directă, nemijlocită şi fără analizarea relaţiei tată-copil fiind în contradictoriu cu afirmatiile constante ale mamei. Psihologul afirmă că minorul “respinge figura paternă”, în timp ce mama recunoaşte că Felix se bucură foarte tare când îşi vede tatăl.
In raportul de evaluare nu se menţionează toate evenimentele importante prin care minorul a trecut de la nastere şi până în prezent, datorită mamei, pentru ca psihologul sa poata determina cauza reală a unor eventuale stări emotionale deosebite ale copilului.
Astfel, nu s-a avut în vedere faptul că mama a decis să rămână cu copilul în România şi să nu mai revină în Germania la domiciliul nostru, privându-l pe copil de primul mediu stabil si securizant pentru el, cu care se obişnuise de la naştere, de prezenţa tatălui şi a bunicilor paterni. În România copilul a locuit mai întâi la domiciliul bunicilor materni, apoi mama lui Felix s-a mutat astfel încât şi această nouă reşedinţă, domiciliul bunicilor materni, a fost schimbată.
O altă schimbare bruscă survenită în viaţa copilului şi neanalizată de psholog a fost decizia mamei de înscrie copilul la grădiniţă la vârsta de doi ani.
Prin neinvitarea subsemnatului la evaluarea copilului nu au fost analizată nici maniera de implicare şi contribuţie a mea la creşterea şi educarea copilului şi nici gradul de ataşament al copilului faţă de mine.
Din concluziile formulate de doamna psiholog se poate observa că dumneaei admite mamei, fără a fi condamnată în nici un fel, să schimbe locuinţa copilului după cum consideră, de trei ori într-un an, fără a se pune în discuţie adaptarea copilului la un mediu nou, iar atunci când se discută despre adaptarea copilului la domiciliul tatălui se consideră că este o schimbare care nu este în interesul copilului.
.
Se constată o contradicţie majoră în concluziile raportului întrucât, pe de o parte, psihologul afirmă că minorul prezintă “o dezvoltare peste medie din punct de vedere intelectual, echilibru emoţional şi abilităţi de inter – relaţionare extrem de dezvoltate” ceea ce presupune faptul că minorul inter-relaţionează foarte bine cu alte persoane, incluzând în această sferă şi tatăl, iar pe de altă parte, în mod ciudat, recomandă prezenţa mamei în tot ceea ce face minorul. În contradicţe cu recomandarea prezenţei mamei în tot ceea ce face minorul sunt şi constatarile potrivit cărora: “ abilităţile minorului sunt peste nivelul vârstei biologice, demonstrate mai ales prin adaptarea la jocul cu reguli, cooperare şi integare rapidă atât la grupul de egali cât şi la adulţi”,“respectiv nivelul de cunoştinţe şi depinderi este peste medie, fapt ce sugerează integrarea copilului în sistemul edcaţional preşcolar”
Lipsa de obiectivitate a d-nei psiholog Mirela Zivari rezultă şi din faptul că nu a fost preocupată să determine o modalitate prin care să îmbunătăţească relaţia copilului cu tatăl său, dacă acele “crize” despre care d-na psiholog menţionează în raport ar fi fost reale întrucât este de notorietate faptul că un copil are nevoie de prezenţa ambilor părinţi pentru a creşte şi a se dezvolta sănătos şi armonios.
Intrucat consider ca evaluarea pe care doamna psiholog este efectuata in doar pentru a servi intereselor fostei mele sotii in a-mi limita programul de vizitare cu fiul meu, va solicitam sa dati curs prezentei cereri si sa luati masurile pe care le considerati necesare pentru ca aceste practici lipsite de deontologie profesionala ale acesteia sa inceteze.
Va multumesc,
10 martie 2009
DOMNULUI PRESEDINTE AL COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
CATRE: COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
sos. Viilor, nr. 38, sector 5 Bucuresti
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul, MODJESCHI RUDOLF -CHRISTIAN domiciliat în com. Balotesti, jud. Ilfov formulez prezenta
PLANGERE
impotriva doamnei psiholog ZIVARI MARIA ( MIRELA) cu sediul profesional la Clinica TerapiaM din Bucuresti, str. Dumbrava Rosie, nr.12, sector 2 pentru urmatoarele motive;
In fapt: Sunt tatal minorelor Modjeschi Anna Miruna nãscutã la data de 12.04.2000 si Modjeschi Monika-Erica nãscutã la data de 03.07.2001. In urma procesului de divort, fetitele au fost incredintate spre crestere si educare fostei mele sotii, Constantin Simona prin Sentinţa Civilă nr. 2283 din 07.02.2006 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul 13728/299/2005.
Intrucat am considerat ca sunt in masura sa ofer fetitelor mai multa dragoste, grija, atentie, conditii materiale precum si o educatie mai buna decat fosta mea sotie, am solicitat in instanta, dupa terminarea procesului de divort, printr-un alt proces, sa se dispuna reincredintarea fetitelor catre subsemnatul.
In cursul anului 2007, in timp ce dosarul de reincredintare se afla pe rol, fosta mea sotie s-a adresat doamnei psiholog Mirela Zivari pentru a evalua fetitele, evaluare pe care, ulterior, a folosit-o ca proba in instanta impotriva mea.
Doamna psiholog nu m-a convocat cu ocazia efectuarii evaluarii, nu mi-a cerut sa-mi exprim punctul de vedere, nu a observat fetitele direct in realatia cu mine.
In cuprinsul rapotului final nu a indicat ce metode de investigare a utilizat si, in lipsa unei analize amanuntite, nu a stabilit cauzele comportamentului fetitelor, nu a stabilit strategii de urmat pentru ambii parinti si nu a incercat in nici un fel concilirea parintilor pentru ca, in opinia mea, doar prin stabilirea unei punti de comunicare intre parinti putea fi intr-adevar utila ca psiholog si servi interesului superior al copiilor.
Arat ca din modalitatea in care au fost consemnate declaratiile fetitelor in cuprinsul referatului de evaluare am mari indoieli sub aspectul prezentei efective a fetitelor in cabinetul doamnei psiholog si asupra evaluarii lor directe. Mai curand apreciez ca acest raport a fost intocmit exclusive in baza declaratiilor fostei mele sotii, ca urmare a unei relatii de prietenie legate intre cele doua prin prisma ocupatiei mamei fetitelor, aceea de coafeza. Este de notorietate faptul ca o sedinta de infrumusetare prinde bine oricui, cu ata maim ult unei personae publice ca doamna Zivari, iar daca se poate ca sedinta sa fie efectuata dupa principiul “serviciu contra serviciu”, e cu atat mai bine.
Doamna psiholog, prin raportul de evaluare efectuat, nu a facut decat sa o incurajeze pe mama fetitelor sa continue in actiunea de a le induce o stare de temere fata de mine si, prin aceasta, de a le indeparta de mine ca parinte. De asemenea, a incurajat-o pe fosta sotie sa refuze comunicarea cu mine.
Despre demersurile fostei mele sotii la doamna Zivari am aflat dupa ce mi-a fost comunicat in instanta un exemplar al raportului de evaluare. Ulterior, m-am prezentat la cabinetul doamnei psiholog, am platit o consultatie si am stat de vorba cu dumneaei, ocazie cu care, mi-a promis ca o va rechema pe fosta mea sotie la cabinet pentru a rediscuta cazul si in prezenta mea. Acest lucru nu s-a mai petrecut nici pana in prezent. Arat ca am mai facut o vizita doamnei psiholog la cabinet, prilej cu care am lasat mai multe cadouri pentru copii mei, cadouri pe care mi-a promis ca le va inmana fetitelor cand vor reveni la dumneaei, fapt care, de asemenea nu s-a mai petrecut.
Intrucat pentru motive exprimate mai sus consider ca d-na psiholog Zivari Maria (Mirela) a avut o atitudine lipsita de profesionalism, va rog sa luati masurile care se impun.
Data, Semnatura,
DOMNULUI PRESEDINTE AL COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
